Intinderile de gheata din Marea Bering au atins in timpul iernilor din 2018 si 2019 noi minime record, ce nu au mai fost intalnite de mii de ani, au anuntat oamenii de stiinta, ceea ce creste ingrijorarea cu privire la impactul accelerat al schimbarilor climatice in Arctica, relateaza Reuters.

Datele satelitare ofera o imagine clara a modului in care banchizele s-au schimbat in ultimele patru decenii in aceasta regiune situata intre Oceanul Arctic si nordul Oceanului Pacific. Pana la aceste date, singurele informatii disponibile erau cele inregistrate in jurnalele navelor si prin alte metode de observare.

De aceasta data, oamenii de stiinta s-au orientat spre turbariile de pe insula indepartata St. Matthew din largul statului Alaska, care contin compusi organici din plante datand din urma cu cateva milenii.

Examinand diferite forme de molecule de oxigen ramase captive in sedimente, oamenii de stiinta au reusit sa estimeze conditiile atmosferice si oceanice care ar fi afectat precipitatiile si banchizele in ultimii aproximativ 5.500 de ani, potrivit studiului publicat in jurnalul Science Advances, citat de Agerpres.

''Insula in sine a actionat ca propria statie meteo'', a declarat coautorul studiului, Matthew Wooller, director in cadrul Alaska Stable Isotope Facility de la Universitatea din Fairbanks. Straturile de sedimente din turbarii servesc drept o ''carte care merge inapoi in timp'', a adaugat el.

Banchiza arctica din timpul verii, la cel mai scazut nivel pentru luna iulie din ultimii 40 de ani
Odata cu incalzirea rapida din zona arctica din ultimele decenii, intinderile de gheata din marile polare nordice s-a micsorat constant.

Banchiza arctica din timpul verii a inregistrat cel mai scazut nivel pentru luna iulie din cei 40 de ani de inregistrari

Gheata banchizelor se acumuleaza din nou in fiecare an in timpul iernii. Insa, noul studiu sugereaza ca nivelurile maxime ale ghetii care se acumuleaza in Marea Bering poate inregistra un declin chiar si in timpul iernii.

Pierderea ghetii marine afecteaza deja speciile de vietuitoare din zona arctica, precum morsele, ursii polari si focile, cu urmari negative pentru comunitatile indigene care se bazeaza pe vanatoarea acestor animale pentru a-si asigura mijloacele de trai.

Micsorarea banchizelor agraveaza, de asemenea, incalzirea din regiune, gheata fiind inlocuita de pete de apa intunecata care absorb radiatiile solare in loc sa o reflecte inapoi in atmosfera.

''Evident, daca se pierde gheata marina se schimba complet temperaturile din Arctica'', a explicat Julienne Stroeve, specialista in climatologie la National Snow and Ice Data Center din cadrul Universitatii Boulder, Colorado, care nu a fost implicata in acest studiu. ''Daca se pierde toata, regiunea se va incalzi chiar mai repede'', a adaugat ea.

''Se intampla mult mai mult decat simpla incalzire a temperaturii" - cercetator

Insa, temperatura aerului nu a fost singurul factor despre care s-a descoperit ca afecteaza banchizele. Modificari ale curentilor oceanici si atmosferici, asociate schimbarilor climatice, au un impact si mai mare, a declarat autoarea principala a cercetarii, Miriam Jones, specialista in geologie la Serviciul de Prospectare Geologica al Statelor Unite (USGS).

''Asistam la o schimbare a tiparelor curentilor, atat in ocean, cat si in atmosfera'', a spus Jones.

Autorii studiului noteaza ca schimbarile la nivelul intinderilor de gheata din marile polare par sa ramana cu cel putin cateva decenii in urma schimbarilor la nivelul gazelor cu efect de sera din atmosfera. Ca urmare, cele mai recente valori minime record inregistrate la nivelul banchizelor in timpul iernii au fost un raspuns la nivelurile de gaze cu efect de sera din urma cu cateva zeci de ani. Cercetatorii au verificat aceste constatari comparand datele satelitare din ultimele patru decenii. 

Sursa: Digi24.ro