Iranul a început să execute un plan conceput de Khamenei și locotenenții săi înainte de moarte. Primele efecte sunt vizibile

Forțele iraniene aplică în prezent un plan conceput de ayatollahul Ali Khamenei și de comandanții forțelor militare pentru a genera haos în Orientul Mijlociu, cu scopul de a genera teamă și efecte economice grave, pentru a presa SUA și Israelul să oprească atacurile.

O sursă din interiorul regimului a declarat pentru Financial Times că liderul suprem și locotenenții săi au început să lucreze la un plan „detaliat” după războiul de 12 zile cu Israelul de anul trecut.

Acest plan include atacuri asupra instalațiilor energetice și lovituri care să provoace perturbări ale traficului aerian în regiune, a spus el.

Planul a fost pus în aplicare în ciuda morții lui Khamenei și a cel puțin șase înalți oficiali militari și de informații iranieni, inclusiv ministrul apărării și șeful Gardienilor Revoluției, în bombardamentul masiv al SUA și Israelului.

Primele efecte, vizibile

Luni, regimul și-a intensificat răspunsul, vizând instalațiile energetice din Golful Persic, lansând drone asupra unei instalații de producție a gazelor din Qatar și a uneia dintre cele mai mari rafinării din Arabia Saudită.

Acest lucru a determinat Qatarul, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de gaz natural lichefiat, să oprească aprovizionarea. Prețurile petrolului și gazelor au crescut brusc, în condițiile în care traficul prin strâmtoarea Ormuz a fost blocat aproape în totalitate.

Miza depășește cu mult zona Golfului, exporturile de petrol, rutele maritime și infrastructura energetică fiind amenințate, în vreme ce un coridor energetic vital a fost pus în pericol, iar comerțul și piețele globale au suferit repercusiuni.

Piețele de energie globale se confruntă cu unul dintre cele mai grave șocuri din ultimele decenii.

„Dacă atacurile continuă în acest ritm, iar Golful nu poate rezista unui conflict prelungit, întreruperii rutelor maritime de transport al petrolului sau închiderii Strâmtorii Hormuz, ar fi firesc ca alte țări să intervină, deoarece interesele globale ar fi direct afectate”, a declarat pentru Reuters Ebtesam Al-Ketbi, președintele Emirates Policy Center.

În plus, sute de mii de călători au fost blocați în Emiratele Arabe Unite.

Atacurile care au lovit deja instalații energetice și portuare cheie, surse importante de venit național, au provocat îngrijorare cu privire la escaladarea problemelor economice.

În acest context, dezvăluie Bloomberg, Emiratele Arabe Unite și Qatarul solicită în mod privat partenerilor occidentali și regionali să îi ajute să îl convingă pe președintele american Donald Trump să aleagă o „cale de ieșire”, pentru a pune capăt sau pentru a scurta operațiunile militare împotriva Iranului și a limita extinderea războiului.

Oficialii din UAE și Qatar contactează discret partenerii europeni pentru a obține sprijinul necesar exercitării unei presiuni diplomatice asupra Washingtonului. Scopul este de a modela politica SUA astfel încât operațiunile militare să nu se prelungească la nesfârșit.

În plus, Bloomberg și Wall Street Journal au avertizat că UAE și Qatarul își epuizează rapid stocurile de interceptori anti-rachete și drone – o informație respinsă de cele două țări.

Războiul se extinde

Majoritatea rachetelor și dronelor lansate de Iran au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană în statele din Golf. Subliniind însă natura haotică a conflictului, armata americană a declarat luni că apărarea antiaeriană kuweitiană a doborât din greșeală trei avioane de vânătoare americane.

Sursa din interiorul regimului iranian au spus pentru Financial Times că represaliile, inclusiv împotriva țintelor precum hotelurile din Dubai, „fac ca orice locație care găzduiește americani să fie nesigură și nimeni nu va dori să rămână acolo”.

Rezultatul este un conflict în spirală care amenință să atragă și mai multe țări – duminică, Marea Britanie a declarat că va permite Statelor Unite să utilizeze bazele sale, inclusiv RAF Fairford din Gloucestershire și baza militară comună britanico-americană Diego Garcia din Insulele Chagos, pentru a lansa atacuri asupra Iranului.

În același timp, o bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită de o dronă, cu pagube minime și fără pierderi de vieți omenești, dar suficient pentru a genera îngrijorare pe insulă.

O dovadă și mai clară a extinderii conflictului a fost decizia SUA de a cere cetățenilor americani să părăsească imediat toată zona Orientului Mijlociu, de la Egipt spre est, inclusiv Israelul.

Descentralizarea procesului de decizie

În prezent, Gardienii Revoluției supraveghează operațiunile militare, forțele fiind conduse de generalul-maior Ahmad Vahidi, care l-a înlocuit pe comandantul suprem al forței după ce acesta a fost ucis sâmbătă.

O parte din abordarea regimului de la Teheran a fost însă descentralizarea procesului decizional militar, mai scrie Financial Times.

„Unitățile noastre militare sunt acum, de fapt, independente și oarecum izolate, și acționează pe baza instrucțiunilor generale care le-au fost date în prealabil”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi duminică pentru rețeaua de televiziune Al Jazeera.

Strategia reflectă lecțiile învățate din războiul din 2025, când Iranul a fost uimit de profunzimea penetrării serviciilor de informații israeliene și de capacitatea acestora de a asasina comandanții militari în primele ore ale conflictului.

„Iranul, spre deosebire de Statele Unite, s-a pregătit pentru un război îndelungat”, a declarat luni Ali Larijani, cel mai înalt oficial iranian în domeniul securității.

Efectul advers

Atacurile asupra statelor din Golf ar putea avea și un efect advers, împingând aceste țări într-o coaliție largă aliniată cu Statele Unite împotriva Iranului, au afirmat analiștii din Orientul Mijlociu, citați de Reuters.

„Statele din Golf se confruntă acum cu alegeri dificile: să se alăture mai deschis eforturilor de război ale Statelor Unite – permițând utilizarea spațiului aerian și a teritoriului lor și participând potențial la operațiuni militare – sau să riște o escaladare suplimentară pe propriul teritoriu”, a declarat pentru Reuters Abdulaziz Sager, președintele think-tank-ului Gulf Research Center, cu sediul în Arabia Saudită.

Opțiunea neutralității a dispărut când rachetele iraniene au început să cadă și „ne-au forțat să devenim dușmanii lor”, împingând statele care odată își păstrau o poziție neutră să se alinieze deschis cu Washingtonul și să fie gata să-și apere teritoriul și interesele, a spus el.