Iranul cere Statelor Unite să accepte propunerea sa privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat duminică, la Bagdad, că oferta transmisă Washingtonului în septembrie rămâne valabilă, deși negocierile dintre cele două țări au ajuns în impas, transmite Reuters.
Șeful diplomației iraniene a precizat că Teheranul analizează observațiile transmise de administrația americană, însă a acuzat Washingtonul că nu ar manifesta suficientă disponibilitate pentru încheierea unui acord.
Araqchi susține că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc în termen de șase zile, dacă Statele Unite acceptă condițiile propuse de Iran. În ziua următoare, cele două părți ar putea relua negocierile.
Propunerea iraniană a fost prezentată la mijlocul lunii septembrie, după eșecul unui armistițiu temporar. Săptămâna trecută, autoritățile de la Teheran au anunțat că discuțiile au intrat în impas, întrucât Washingtonul nu ar fi acceptat toate cele șapte condiții impuse de Iran.
Printre cerințele Teheranului se numără ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, eliminarea sancțiunilor care vizează exporturile de petrol și încetarea ostilităților pe toate fronturile regionale.
Unul dintre principalele obstacole în calea unui acord este programul nuclear iranian. Washingtonul insistă ca acesta să fie inclus încă de la începutul negocierilor, în timp ce Teheranul vrea ca discuțiile să se concentreze inițial pe redeschiderea strâmtorii și restabilirea securității navigației.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat anterior că Iranul trebuie să reducă semnificativ capacitatea de îmbogățire a uraniului pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite și pentru a pune capăt războiului dintre cele două țări.
Strâmtoarea Ormuz are o importanță strategică majoră pentru piețele energetice internaționale. Înainte de izbucnirea războiului, prin această rută maritimă tranzita aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate, transmite Digi24.