Patrule de poliție au fost plasate în fața locuinței lui Bénédicte de Perthuis, judecătoarea care a condamnat-o luni pe lidera extremei-drepte franceze, Marine Le Pen, la patru ani de închisoare, a anunțat marți Ministerul francez de Externe, potrivit Politico, transmite hotnews.ro.

Presa franceză scrie că magistrata a primit „un număr mare de mesaje conținând amenințări personale explicite”.

De Perthuis a prezidat completul de trei judecători care a pronunțat controversata hotărâre împotriva Marinei Le Pen în urma unui proces pentru deturnare de fonduri din Parlamentul European.

Luni, lidera extremei-drepte din Franța a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi ani cu suspendare. Restul de doi ani pot fi executați în arest la domiciliu. În plus, a fost amendată cu 100.000 de euro și i s-a interzis să candideze la alegeri în următorii cinci ani.

În urma condamnării, aliații lui Le Pen din întreaga Europă și de cealaltă parte a Atlanticului au denunțat decizia instanței ca fiind nedemocratică, președintele Statelor Unite, Donald Trump, calificând hotărârea drept o chestiune „foarte importantă”.

Vorbind luni seară la televiziunea franceză TF1, Le Pen a acuzat-o pe de Perthuis că a luat o „decizie politică” și că a încălcat legea. „Statul de drept a fost total încălcat” printr-o „decizie politică”, a spus Marine Le Pen.

Ministrul francez al justiției, Gérald Darmanin, le-a luat luni apărarea magistraților. „Amenințările la adresa magistraților Tribunalului Judiciar din Paris sunt inacceptabile într-o democrație și îngrijorătoare pentru independența autorității judiciare”, a declarat el.

Procurorul general: Condamnarea lui Marine Le Pen „nu este o decizie politică”

„Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali”, a afirmat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării Marinei Le Pen, conform AFP și Agerpres.

Această decizie a tribunalului din Paris „a fost luată conform legii, prin aplicarea textelor votate prin reprezentare națională”, a mai afirmat procurorul general de pe lângă Curtea de Casație, pentru postul de radio RTL, calificând drept „inadmisibile atacurile foarte personalizate împotriva magistraților și amenințările care pot face obiectul unor urmăriri penale”.

Termenii utilizați de Marine Le Pen cu o zi în urmă la postul de televiziune TF1 sunt „complet excesivi”, a arătat el.

„Decizia a fost luată în urma unui proces care are toate datele unui proces echitabil, ca urmare a unei dezbateri contradictorii ce durează de două luni și a unei anchete care a durat ani”, a reacționat magistratul.

Această decizie „a fost luată conform legii, cu aplicarea textelor votate cu reprezentare națională”, a insistat Remy Heitz, subliniind că judecătorii „au aplicat legea și pedepsele prevăzute de lege”.

Evocând atacurile la adresa magistraților, el s-a declarat „șocat” că președinta tribunalului care a pronunțat hotărârea a trebuit să fie plasată sub protecție.

Magistrata beneficiază de o protecție de securitate, în special patrule ale poliției în jurul domiciliului său, după ce a primit amenințări, indicase anterior, pentru AFP, o sursă apropiată dosarului.

„Este complet anormal să ameninți un magistrat”, a apreciat Remy Heitz, făcând apel la „scăderea gradului de tensiune, la moderație și calm”: „Să lăsăm justiția să-și facă treaba în deplină independență”.

În ceea ce privește recursul, el a precizat că întrebarea dacă acesta poate examinat înainte de alegerile prezidențiale din 2027 ține de competența Curții de Apel din Paris.

„Tehnic vorbind, este posibil, dar va trebui să analizăm și să vedem ce se întâmplă, în funcție de calendarul judiciar”, a declarat el, adăugând că datele vor fi cunoscute „probabil destul de repede”.

Tribunalul a condamnat-o pe Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri publice, stabilind că a existat un adevărat „sistem” înființat între 2004 și 2016 pentru a face „economii” partidului său, Rassemblement National (Adunarea Națională – RN), plătind cu bani ai Parlamentului European asistenți ai eurodeputaților care, în realitate, lucrau pentru RN.

Jordan Bardella, paralelă cu situația din România

Președintele RN, Jordan Bardella, a denunțat marți „tirania judecătorilor”, la o zi după hotărârea judecătorească pronunțată împotriva liderei de facto a formațiunii, Marine Le Pen, condamnând totodată „amenințările, injuriile și insultele” la adresa magistraților.

„Se va face totul ca să fim împiedicați să ajungem la putere”, a afirmat el pentru Cnews/Europe1.

Jordan Bardella a făcut o paralelă între „climatul” din Franța și cel din România, unde, spune el, candidatul extremei-drepte a fost privat de o victorie potențială prin anularea alegerilor prezidențiale.

Decizia justiției o împiedică, în acest stadiu, pe Marine Le Pen să candideze la alegerile prezidențiale din 2027.

Bardella a anunțat „organizarea în acest weekend a unor acțiuni de distribuire de afișe și mobilizări pașnice”, deoarece „noi nu suntem fasciști, suntem oameni rezonabili”.

La o zi după decizia șoc a justiției franceze, în virtutea căreia Marine Le Pen nu poate fi eligibilă timp de cinci, partidul său organizează o contraofensiva politică și mediatică marți luând ca martor publicul larg și cerând o procedură de apel suficient de rapidă cu speranța de a-i menține candidatura la viitoarele alegeri prezidențiale.

„Suntem total nevinovați în acest caz și, cu toate acestea, milioane și milioane de francezi sunt privați de candidata lor naturală și legitimă la alegerile prezidențiale”, a clamat Bardella.

Liderul RN, care ar putea fi candidatul partidului său la alegerile prezidențiale în cazul în care Curtea de Apel nu revine asupra sentinței tribunalului, a promis o „loialitate totală” față de Marine Le Pen, întrucât consideră că are „o datorie față de ea”.

Victimizarea este laitmotivul lui Marine Le Pen de aproape 30 de ani de carieră politică în cursul căreia s-a mai confruntat cu eșecuri, pe care până acum a avut capacitatea să le depășească, notează AFP.

Alte 23 de persoane au fost condamnate, precum și partidul Frontul Național, devenit RN.

Suma totală deturnată se ridică la 4,4 milioane de euro, dintre care 1,1 au fost deja rambursați.