Kremlinul și-a exprimat îngrijorarea față de decizia NATO de a trimite trupe suplimentare în Groenlanda, după o întâlnire între liderii americani, danezi și groenlandezi la Casa Albă, ce a avut loc în data de 14 ianuarie 2026. Amenințarea Chinei și Rusiei a fost catalogată drept „un pretext imaginar”.

Diplomația rusă și-a exprimat joi „îngrijorarea serioasă” cu privire la decizia NATO de a trimite trupe suplimentare în Groenlanda, după o întâlnire la Casa Albă între lideri danezi, groenlandezi și americani, relatează AFP. 

„În loc să desfășoare un efort constructiv prin intermediul instituțiilor existente, în special Consiliul Arctic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului și își consolidează prezența militară acolo sub pretextul imaginar al unei amenințări crescânde din partea Moscovei și Beijingului”, a transmis ambasada Rusiei la Bruxelles într-un comunicat.

Totodată, aceștia spun că retorica Alianței este „agresivă” și susțin că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului și colaborării echilibrate. 

Donald Trump spune că Groenlanda ar trebui să facă parte din SUA 

Președintele american a reafirmat, la începutul lunii ianuarie, poziția Statelor Unite în privința Groenlandei, teritoriu aflat sub suveranitate daneză. Donald Trump a declarat că SUA consideră Groenlanda esențială pentru „securitatea națională”, în special pentru contracararea expansiunii Rusiei și Chinei în regiunea arctică, și nu a exclus utilizarea forței pentru a prelua controlul asupra teritoriului.

De asemenea, liderul american a subliniat importanța Groenlandei în dezvoltarea proiectului american de scut antirachetă, numit „Dome-ul de Aur”. 

NATO a suplimentat trupele din Groenlanda, pe fondul declarațiilor făcute de Donald Trump

Mutarea NATO vine pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în regiunea arctică. Viceprim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a confirmat miercuri, după întâlnirea de la Casa Albă, că mai multe trupe NATO vor fi desfășurate în Groenlanda „în zilele următoare”. Totodată, Danemarca a trimis tehnică militară și un detașament avansat în Groenlanda. 

„Ne așteptăm la o creștere a numărului de zboruri și nave militare, precum și la desfășurarea de exerciții”, a declarat acesta într-o conferință de presă. 

Mai multe țări europene, printre care Franța, Suedia, Germania și Norvegia, au anunțat, tot miercuri, că vor trimite personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, conform unei surse din cadrul Ministerului francez al Apărării. Acțiunea face parte din exercițiul danez „Arctic Endurance”, a adăugat sursa citată. 

Prima reacție a lui Trump după întâlnirea lui Vance cu miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei

Miercuri, vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio cu miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei. Donald Trump a reacționat la scurt timp după ce s-a încheiat întâlnirea și a precizat că va fi informat detaliat și că relațiile cu cele două țări sunt „foarte bune”.

Din Biroul Oval, președintele a reiterat importanța strategică a Groenlandei pentru securitatea SUA, legând-o de proiectul „Domul de Aur” antirachetă, pe care vrea să-l finalizeze până la 20 ianuarie 2029. 

Trump a subliniat că Groenlanda este „vitală” pentru securitatea națională americană și NATO, insistând că Danemarca nu poate apăra singură insula de amenințări din China sau Rusia, în timp ce SUA sunt capabile să asigure protecția completă, așa cum au demonstrat recent cu Venezuela. Întrebat dacă ar părăsi NATO pentru a anexa Groenlanda, Trump a evitat un răspuns direct, spunând că „nu renunță la opțiuni”, dar a exclus explicit această variantă. 

Cu câteva ore înainte de întâlnire, președintele republican declarase că includerea Groenlandei în SUA ar consolida NATO, menținând presiunea asupra Copenhagenei care controlează teritoriul arctic bogat în resurse. Declarațiile vin în contextul interesului reînnoit al SUA pentru Arctic, marcat de insistența lui Trump de a cumpăra Groenlanda încă din primul mandat.