Un număr de țări l-au mustrat pe Macron, considerând comportamentul Franței arogant. Cehia, România și Slovenia sunt revoltate că nu au fost invitate la summitul liderilor europeni organizat de Emmanuel Macron , scrie publicația franceză Le Monde, potrivit adevarul.ro.
La reuniunea de urgență de la Paris au participat șefii de guvern ai Germaniei, Regatului Unit, Italiei, Poloniei, Spaniei, Țărilor de Jos și Danemarcei, precum și președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene, precum și secretarul general al NATO.
Interlocutorul publicației în guvernul ceh s-a plâns de aroganța lui Emmanuel Macron și a remarcat că, excluzând Polonia, țara sa este cel mai aproape de război.
„Nimeni nu are mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât Republica Cehă. În plus, Republica Cehă este cea care organizează unul dintre cele mai eficiente sisteme de aprovizionare cu arme”, a spus sursa, referindu-se la programul comun de achiziție de muniție creat în 2024 la inițiativa Praga.
De ce nu a fost invitată România
La București, tonul era mai politicos, dar dezamăgirea era la fel de palpabilă. România are peste 600 de kilometri de graniță cu Ucraina și rămâne o țară strategică pentru aprovizionarea cu arme. Cristian Diaconescu, consilier pentru apărare și securitate al președintelui interimar Ilie Bolojan, și-a exprimat regretul că țara sa nu a fost invitată la Paris.
În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă. Dacă ar ține cont de principiile democrației liberale ar trece necondiționat de partea europenilor, dar România ia în calcul și alte variabile, cum ar fi nevoia sprijinului american în apărarea imediată a țării în caz de nevoie, dependența de avioanele și elicopterele cumpărate din Statele Unite și, în general, de armele mai mult sau mai puțin sofisticate comandate tot de dincolo de ocean.
Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu a motivat absența României de la summit-ul de urgență cerut de președintele Franței, spunând că e vorba despre „un grup informal de lucru”, care „s-a mai reunit de două ori până acum” și că, oricum „la Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, flancul estic și România în special”. Diaconescu susține că este vorba doar despre „o discuție în ceea ce privește capacitățile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei care să se constituie în garanții de securitate credibile”. În plus, e posibilă și analizarea unui plan prin care Ucraina „să obțină automat aderarea la NATO dacă acordul de încetare a focului ce urmează să se stabilească într-o formă cât mai rapidă este încălcat de Rusia”. Șeful cancelariei prezidențiale subliniază că Parteneriatul Strategic cu SUA „funcționează impecabil" și că „nu există absolut niciun fel de semnal în ceea ce privește diminuarea interesului american, implicit al României sub administrația Trump”.
Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu i-a spus generalului Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia-Ucraina, că „România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite” și că vrea să participe, alături de aliații din NATO și UE, la tratativele de pace și la reconstrucția Ucrainei. Printre argumentele sale în favoarea chemării României la masa negocierilor și reconstrucției stau cifrele: „România a sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți ucrainieni. Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”.
România pendulează între democrația liberală și iliberalism
România pendulează între democrația liberală ale cărei principii stau la baza construcției europene și iliberalismul mărturisit de premierul ungar, preluat de Austria și Slovacia, în curs de adoptare în Statele Unite. JD Vance a vorbit despre democrație, dar a respins liberalismul. Liberalismul spre deosebire de democrație nu a prins niciodată rădăcini în Europa Răsăriteană, scria politologul bulgar Ivan Krastev, fiindcă liderii din această parte a lumii au acceptat și susținut alegerile libere, dar foarte rar au fost de acord că societatea modernă trebuie să tolereze diversitatea și să respecte statul de drept.
Pentru politicienii iliberali democrația se rezumă la alegeri, dar cât de corecte pot fi alegerile, dacă presa nu e liberă, dacă un stat inamic contorsionează rezultatele, dacă nu toți locuitorii societății nu au aceleași drepturi? În această nouă paradigmă, Statele Unite nu mai reprezintă puterea liberală a lumii, ci pare să treacă de partea „democrațiilor suveraniste” ca Rusia și să folosească în interior iliberalismul, o ideologie care disprețuiește toleranța și minoritățile, care crede în puterea majorității de a face tot ce poate, respinge echilibrul puterilor în stat, mizează pe naționalism și separatism.
La fel ca în multe momente ale istoriei, România ar vrea să rămână și cu Europa liberală și cu America iliberală. Acest tip de balans nu aduce mereu câștiguri și deși politica externă are la îndemână reglaje fine, nu are mereu destul timp pentru a lua deciziile cele mai bune la momentul potrivit. Această nehotărâre ar putea fi unul dintre motivele principale ale neinvitării Bucureștiului la summit-ul de la Paris, scrie Deutsche Welle.
Președintele sloven: „Aceasta nu este Europa pe care o dorim
Președintele sloven Natasa Pirc Musar a criticat și organizatorii pentru absența altor state membre UE la întâlnirea de la Paris, menționând că acest lucru nu a fost în spiritul procesului de integrare europeană.
„Aceasta nu este Europa pe care o dorim. Aceasta nu este Europa care este respectată în lume. „Aceasta nu este Europa care ar fi un partener demn pentru un aliat nord-american”, a subliniat ea.
În schimb, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a declarat că la Paris se întâlnesc „liderii europeni frustrați, pro-război și anti-Trump” pentru „a împiedica un acord de pace în Ucraina”.
Potrivit Politico, eforturile conduse de președintele francez de lideri europeni de a prezenta un front unit asupra Ucrainei pe fondul îngrijorărilor legate de intențiile președintelui american Donald Trump au eșuat . Politicienii nu au putut cădea de acord asupra trimiterii de trupe pentru a monitoriza punerea în aplicare a termenilor unui potențial acord de pace.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.
