Legea privind pensiile magistraților a trecut de Curtea Constituțională. Merge la promulgare. Cum s-a împărțit votul și cum își motivează CCR decizia

Decizia a fost luată după trei luni de amânări.

UPDATE 16:01 VIDEO Ilie Bolojan, mesaj video după decizia CCR: „Nu ne mai permitem să pensionăm oameni la 50, 51 sau 52 de ani”

Premierul Bolojan spune că decizia CCR de a declara constituțională legea care creste vârsta de pensionare a magistraților este „un pas esențial spre corectarea inechităților care au afectat încrederea oamenilor în stat”. El a anunțat și că în luna martie va veni cu un proiect care să „continue corecțiile”.

„Reforma pensiilor magistraților, validată azi de Curtea Constituțională, este un pas esențial spre corectarea inechităților care au afectat încrederea oamenilor în stat”, spune Ilie Bolojan într-un videoclip postat pe Facebook după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

UPDATE 15:52 Cum își argumentează CCR decizia

Înainte de motivarea deciziei prin care a stabilit că este constituțională legea care modifică pensiile speciale, CCR a venit, oficial, cu câteva argumente. Judecătorii explică, pe scurt, de ce au respins sesizarea Înaltei Curți, decizie care a provocat reacții critice la vârful instanței supreme și al Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii pentru modificarea pensiilor judecătorilor și procurorilor întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.

Prevederile contestate de ICCJ „asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu” și nu încalcă Constituția, spune CCR.

​Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă Constituția, mai spune Curtea în comunicatul de presă.

CSM, reacție dură. Acuză „efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”

UPDATE 15:43

Consiliul Superior al Magistraturii, format din reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor, critică dur decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că este constituțională legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care le micșorează pensiile. CSM vorbește despre „eliminarea pensiei de serviciu” și despre un posibil „colaps sistemic inevitabil”.

UPDATE 15:14

Președintele USR Dominic Fritz a spus după decizia CCR de miercuri că astăzi s-a stabilit „și formal ceea ce era clar pentru o țară întreagă: că reforma pensiilor speciale și a vârstei de pensionare a magistraților e constituțională și legitimă”.

„Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației: greșelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spații în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală și asumare. Mă bucur că USR a fost, de mulți ani, împreună cu mulți din societatea civilă, de partea corectă a istoriei”, a scris Dominic Fritz pe Facebook. 

UPDATE 14:06 Ce se întâmplă cu cei 231 de milioane de euro din PNRR după decizia CCR

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că urmează să transmită o cerere oficială către Comisia Europeană, pentru a cere reanalizarea cererii de plată în valoare de 231 de milioane de euro, bani din PNRR condiționați de îndeplinirea jalonului privind modificarea pensiilor magistraților.

Termenul limită impus de Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestui jalon de către România era de 28 noiembrie 2025, însă nu a fost respectat din cauza amânării, timp de trei luni, a unei decizieii CCR privind pensiile magistraților.

UPDATE 13:43 Radu Marinescu, ministrul Justiției, spune că, prin decizia de miercuri a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților, „s-a încheiat o dispută constituțională” și le-a transmis magistraților că „au toate motivele să rămână în sistem”.

Într-o primă reacție, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, la Digi24, că „aveam mare nevoie să existe o finalitate a acestei proceduri”.

Reacția Liei Savonea, după ce CCR a respins contestația ICCJ pe pensiile magistraților

UPDATE 13:33 „Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a reacționat, pentru HotNews, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, după ce legea de modificare a pensiilor magistraților a trecut de Curtea Constituțională.

UPDATE 13:26 Nicușor Dan: Un gest de echitate

Și președintele Nicușor Dan a reacționat printr-un mesaj postat pe rețeaua X:

„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”.

UPDATE 13:06 Prima reacție a lui Bolojan

Premierul a salutat decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea ÎCCJ și a declara constituțională legea care micșorează pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare, potrivit unui comunicat de presă emis de Guvern. 

Cum s-a împărțit votul în CCR

Cei șase judecători care au votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și declararea legii drept constituțională sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc.

Pentru declararea legii neconstituționale au votat Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Cei trei au făcut parte din grupul care în decembrie au părăsit sala de ședințe și au blocat luarea unei decizii. Din grup făcea parte și Mihai Busuioc care acum a votat pentru adoptarea respingerea sesizării ÎCCJ. Toți cei patru au fost numiți la CCR cu susținerea PSD.

Legea merge acum pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. De menționat, proiectul de lege prevedea că măsurile intră în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Ca urmare a amânărilor repetate de la CCR, termenul de intrare în vigoare va fi data la care este promulgată. De asemenea, Nicușor Dan are opțiunea de a retrimite legea în Parlament. 

Decizia, după 5 amânări

La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Până ca legea să intre în vigoare, mai trebuie să fie modificat termenul de aplicare a legii, care acum este 1 ianuarie 2026, dar, date fiind amânările CCR, acest lucru nu mai este posibil. După ce va fi modificat acest aspect, mai departe, legea trebuie să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și apoi publicată în Monitorul Oficial. 

Proiectul de lege a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea. La acel moment, ICCJ spunea că legea „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale , încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.

Proiectul prevede că, odată ce intră în vigoare, începe perioada de tranziție de 15 ani până când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. Așadar, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, arată proiectul de lege. 

Apoi, în fiecare an până în 2042 vârsta de pensionare va crește cu câte un an. 

Ce mai prevede legea care modifică pensiile magistraților

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan.

Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.