Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc şi cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, scrie News.ro. Legile au fost adoptate în februarie de Parlamentul României, dar AUR, POT şi SOS România le-au atacat la Curtea Constituțională a României, judecătorii Curţii respingând sesizările Opoziţiei, scrie hotnews.ro.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat luni, decretul pentru promulgarea Legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român şi decretul pentru promulgarea Legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional.
CCR a respins, în martie, sesizările AUR, POT şi SOS România la Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi la Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
Legile au fost adoptate de Parlament în februarie şi atacate la CCR de AUR, POT şi S.O.S România.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan afirma, după ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării Române, că speră ca în luna iunie întreg pachetul de legi care aduce la zi legislaţia în domeniul apărării şi permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare.
Distrugerea dronelor ce intră în spațiul aerian al României, o ultimă soluție
Legislația prevede că împotriva aeronavelor cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian național pot fi luate următoarele măsuri:
– stabilirea poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia,
– transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul aeronavei, în vederea utilizării autorizat a spaţiului aerian national,
– interceptarea aeronavei care continua să utilizeze neautorizat spaţiul aerian national al României,
– executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare,
– executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare,
– executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă.
Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian national fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control.
Măsurile sunt luate cu mijloace adecvate, în raport cu nivelul ameninţării, în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specific ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor, ultima soluţie posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian național.
Desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară
Proiectul de lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, care cuprinde procedurile prin care forţele armate române pot interveni în situaţii aflate la limita dintre crearea condiţiilor care pot impune declararea unei stări excepţionale şi necesitatea de a lua măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Senat, for decizional.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.
Totodată, se asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătire şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional de către forţele armate. Proiectul oferă baza legală pentru adoptarea măsurilor de prevenire şi descurajare a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durate limitate în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale, potrivit legislaţiei în materie.
Potrivit preşedintelui comisiei de apărare, Mihai Weber, preciza într-un comunicat că proiectul reglementează clar condiţiile şi procedurile prin care forţele armate române pot interveni în situaţii aflate la limita dintre crearea condiţiilor care pot impune declararea unei stări excepţionale şi necesitatea de a lua măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.
România poate transfera temporar autoritatea forțelor sale către un comandant aliat
Potrivit normelor aprobate, iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare se aprobă de către preşedintele României la propunerea Consiliul Suprem de Apărare a Țării Române. Preşedintele României informează Parlamentul în termen de 5 zile, cu privire la decizia luată.
Totodată, este strict reglementat transferul de autoritate pentru scurt timp în situaţii delimitate, atât către partea română, cât şi către un comandant aliat sau de coaliţie.
„Aceasta este o practică uzuală în cadrul NATO, pe care România o are legiferată pentru misiuni în afara teritoriului încă din 2011, dar a cărei limitare geografică necesită îndepărtarea în sensul extinderii pe teritoriul naţional în contextul repetatelor incidente în proximitatea sau cu intersectarea spaţiului aerian naţional. Acest transfer este reglementat de mecanisme clare de limitare a duratei şi a gradului de autoritate operaţională, fără a influenţa structura şi controlul asupra sistemului naţional de apărare şi fără a implica vreo formă de cedare a suveranităţii. Această procedură vizează strict optimizarea intervenţiilor în situaţii specifice pentru contracararea unor ameninţări cu scopul securizării integrităţii teritoriale a României şi implicit, a spaţiului aliat”, arăta Weber.