Candidatul partidului liberal din Coreea de Sud, Lee Jae-myung, a fost ales președinte la alegerile anticipate organizate marți, la exact 6 luni după ce a evitat cordoanele militare pentru a vota împotriva unui decret șocant de lege marțială impus de predecesorul său destituit, relatează Reuters, scrie hotnews.ro

Victoria lui Lee este pe cale să aducă o schimbare politică majoră în a patra cea mai mare economie a Asiei, după reacția puternică împotriva legii marțiale care l-a doborât pe Yoon Suk Yeol, „outsider”-ul conservator care l-a învins la limită pe Lee în alegerile din 2022.

Aproape 80% dintre cei 44,39 milioane de alegători eligibili din Coreea de Sud s-au prezentat la vot, cea mai mare prezență la alegerile prezidențiale din țară din 1997 încoace, Lee numind scrutinul „Ziua Judecății” împotriva legii marțiale decretate de Yoon în data de 3 decembrie a anului trecut și a eșecului Partidului Puterii Poporului (PPP) de a se distanța de acea decizie.

Cu peste 99% din buletinele de vot numărate, Lee, candidatul Partidului Democrat, obținea 49,42% din voturi, în timp ce candidatul PPP, Kim Moon-soo, avea 41,15%, potrivit datelor finale ale Comisiei Naționale Electorale. Diferența de voturi până la 100% a mers către un al treilea candidat.

Un Kim reținut a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe Lee printr-o scurtă declarație adresată jurnaliștilor.

Noul președinte al Coreei de Sud a promis pacea cu Nordul

Lee era de mult timp considerat favorit, iar susținătorii săi au izbucnit în urale când sondajele efectuate la ieșirea de la urne de principalele posturi de televiziune au arătat că îl învingea pe Kim cu o marjă largă.

Într-un discurs scurt adresat susținătorilor adunați în fața parlamentului după închiderea urnelor, Lee a spus că își va îndeplini atribuțiile funcției și va aduce unitate în țară.

„Putem depăși această dificultate temporară prin forța combinată a poporului nostru, care are mari capacități”, a declarat el.

De asemenea, a promis că va revitaliza economia și va căuta pacea cu Coreea de Nord, „prin dialog și fermitate”.

Turbulențe fără precedent în Coreea de Sud

Decretul privind legea marțială și cele 6 luni de turbulențe care au urmat – în care au fost trei președinți interimari și numeroase procese pentru insurecție împotriva lui Yoon și a mai multor oficiali de rang înalt – au reprezentat o prăbușire politică spectaculoasă pentru fostul lider și, practic, i-au oferit președinția principalului său rival.

Yoon a fost demis de parlamentul condus de Lee, apoi destituit de Curtea Constituțională în aprilie, la mai puțin de 3 ani după preluarea mandatului, declanșând alegerile anticipate care sunt pe cale să remodeleze conducerea politică a țării și politicile externe ale unui aliat-cheie al SUA.

Lee a acuzat PPP că a tolerat tentativa de impunere a legii marțiale prin faptul că nu a luptat suficient pentru a o împiedica și chiar a încercat să salveze președinția lui Yoon.

Kim a fost ministrul muncii în guvernul lui Yoon când fostul președinte a declarat legea marțială, pe 3 decembrie.

„Am fost aici pe 3 decembrie, când s-a declarat legea marțială, și pe 14 decembrie, când Yoon a fost demis,” a spus Choi Mi-jeong, 55 de ani, profesoară de științe, care s-a adunat în fața parlamentului pentru a-l asculta pe Lee. „Acum, Lee Jae-myung devine președinte. Sper să fie un lider care sprijină oamenii de rând, nu interesele înrădăcinate, nu o mână de bogați”, a adăugat aceasta.

„Un verdict aprins împotriva regimului insurgenței”

Park Chan-dae, lider interimar al Partidului Democrat condus de Lee, a declarat pentru KBS că proiecțiile sugerează că alegătorii au respins tentativa de lege marțială și speră la o îmbunătățire a nivelului de trai.

„Cred că oamenii au dat un verdict aprins împotriva regimului insurgenței”, a spus el.

Câștigătorul va trebui să facă față unor provocări, inclusiv unei societăți profund marcată de divizări care au devenit mai evidente după tentativa de conducere militară, și unei economii axate pe exporturi afectate de măsuri protecționiste imprevizibile venite din partea Statelor Unite, un partener comercial și aliat de securitate major.

Atât Lee, cât și Kim au promis o schimbare pentru țară, afirmând că sistemul politic și modelul economic stabilite în timpul ascensiunii Coreei ca democrație emergentă și putere industrială nu mai corespund nevoilor actuale.

Propunerile lor privind investițiile în inovație și tehnologie se suprapuneau adesea, dar Lee a pledat pentru mai multă echitate și sprijin pentru familiile cu venituri mici și medii, în timp ce Kim a militat pentru mai multă libertate pentru afaceri în fața reglementărilor și a conflictelor de muncă.

Se așteaptă ca Lee să adopte o atitudine mai conciliantă față de China și Coreea de Nord, dar a promis că va continua implicarea diplomatică din epoca Yoon în relațiile cu Japonia.

Nivelul de trai, un alt subiect pentru alegătorii din Coreea de Sud

Kim l-a catalogat pe Lee drept „dictator”, iar pe partidul său Democrat drept „monstru”, avertizând că, dacă fostul avocat pentru drepturile omului ajunge președinte, nimic nu-i va opri să modifice legile după bunul plac.

„Economia s-a înrăutățit atât de mult din 3 decembrie încoace, nu doar pentru mine, ci aud asta de la toată lumea”, a declarat Kim Kwang-ma, în vârstă de 81 de ani. „Și noi, ca popor, am devenit atât de divizați… Aș vrea să ne putem uni pentru ca Coreea să se poată dezvolta din nou”, și-a exprimat ea speranța.

La scrutinul prezidențial de marți nu au existat candidate femei pentru prima dată în 18 ani.

Deși sondajele au arătat diferențe mari între tinerii bărbați și femei, egalitatea de gen nu s-a aflat printre temele-cheie ale acestei campanii electorale, în contrast puternic cu scrutinul din 2022.