A fost o întâlnire de nivel înalt, dar fără progrese concrete. Liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au reunit la Abu Dhabi pentru un nou dialog de pace, însă întrevederea s-a încheiat fără vreun acord clar. Cei doi au convenit să continue negocierile bilaterale și să aplice măsuri de consolidare a încrederii. Baku a reiterat una dintre condițiile esențiale pentru pace: Armenia să renunțe la orice pretenție asupra Nagorno-Karabah. Întâlnirea s-a desfășurat fără implicarea Rusiei – un semnal că influența Moscovei în Caucazul de Sud slăbește, iar cele două state caută tot mai mult soluții în afara umbrelei ruse.
Președintele Azerbaidjanului și prim-ministrul Armeniei s-au întâlnit la Abu Dhabi, într-un nou efort de a avansa negocierile de pace dintre cele două state. După întrevedere, ambele părți au emis comunicate separate, fără să anunțe vreun pas înainte spre un acord final, deși în luna martie se ajunsese la un consens de principiu după negocieri îndelungate. Discuțiile s-au desfășurat fără implicarea Rusiei, în ciuda faptului că Moscova s-a prezentat ani la rând ca principal mediator în conflictul din Nagorno-Karabah.
Richard GIRAGOSIAN, ANALIST POLITIC: „Aceasta este o observație deosebit de importantă, deoarece este un summit bilateral, într-un context în care Rusia este copleșită de eșecul invaziei în Ucraina. Este, în mare măsură, un summit fără participarea Rusiei. Aș adăuga și că, ironic, atât Armenia cât și Azerbaidjanul împărtășesc aceeași strategie: sfidarea Moscovei – prin împingerea și eliminarea influenței ruse din Caucazul de Sud.”
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a transmis că cei doi lideri au convenit să continue negocierile bilaterale și să implementeze măsuri de consolidare a încrederii între cele două țări. Baku a prezentat Erevanului o listă de precondiții pentru semnarea unui eventual acord de pace. Printre cerințele principale se numără și modificarea Constituției, astfel încât Armenia să excludă orice revendicare teritorială asupra regiunii Nagorno-Karabah – zona aflată la originea conflictului dintre cele două state. Acum cei doi lideri și-au reconfirmat disponibilitatea de a încheia un tratat de Pace.
Ultima luptă a fost ofensiva azeră din 2023. Atunci Azerbaidjanul a impus capitularea în 24 de ore a autorităților separatiste susținute de armeni. Peste o sută de mii de armeni au fugit din Nagorno-Karabah în Armenia, temându-se de represalii.
Nagorno-Karabah este o regiune muntoasă, locuită în majoritate de armeni, dar recunoscută internațional ca parte a Azerbaidjanului. Conflictul pentru controlul zonei a izbucnit la finalul anilor ’80 și a dus la un război sângeros în anii ’90. De atunci, regiunea a fost sub controlul separatiștilor armeni, sprijiniți de Armenia, până în 2020, când Azerbaidjanul a recucerit o mare parte din teritoriu.