Mai puține arme americane pentru Ucraina, mai mult spațiu de manevră economic pentru Moscova. Două decizii recente luate de Washington oferă o ilustrare foarte concretă a consecințelor sosirii lui Donald Trump la Casa Albă pentru războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, scrie FRANCE 24, citat de Rador Radio România, potrivit g4media.ro.

Statele Unite au anunțat marți, 1 iulie, că opresc livrarea anumitor echipamente militare către Ucraina. Oficial, Casa Albă a declarat că pur și simplu urmează recomandările Pentagonului, care este îngrijorat de nivelul rezervelor de numite arme pentru nevoile de apărare ale țării.

Cu o săptămână mai devreme, o altă decizie a administrației Trump a luminat orizonturile de afaceri ale companiilor nucleare rusești, precum gigantul Rosatom. Trezoreria SUA a introdus excepții de la interdicția de a face afaceri cu băncile rusești, adoptată la sfârșitul mandatului lui Joe Biden.

Deși este o măsură foarte precis direcționată, care privește doar finanțarea proiectelor din sectorul nuclear civil, este prima încălcare a regimului de sancțiuni americane împotriva Rusiei pe care și-o permite Donald Trump. Sancțiunile au fost înăsprite constant de la primele măsuri decise de Washington după anexarea Crimeei în 2014.

Apărare antiaeriană și muniție de artilerie

„Acestea sunt două semnale din partea Statelor Unite care confirmă ceea ce bănuiam deja: că Washingtonul nu mai este la fel de hotărât să susțină Ucraina și că succesul împotriva Rusiei nu este esențial pentru interesele americane, potrivit lui Donald Trump”, rezumă Mark Harrison, profesor emerit de economie și specialist în Rusia la Universitatea din Warwick.

Decizia de a opri următoarea livrare de arme lasă puțin loc de îndoială. Îngrijorările Pentagonului cu privire la rezervele strategice pot fi legitime, dar această alegere rămâne totuși „un indiciu că sprijinul logistic acordat Ucrainei nu mai este o prioritate pentru Statele Unite”, dă asigurări Mark Harrison.

Mai ales că această livrare – al cărei conținut exact Washingtonul nu l-a dezvăluit – trebuia să pună în mâinile soldaților ucraineni echipamente considerate prioritare. Statele Unite plănuiseră, de fapt, să trimită muniție la Kiev pentru artileria sa, pentru apărarea antiaeriană, precum și rachete, detaliază „New York Times”.

Toate acestea sunt elemente esențiale într-un război împotriva rușilor, unde bombardarea pozițiilor fortificate și apărarea împotriva amenințărilor din aer (drone, rachete) au devenit vitale pentru Ucraina.

Această decizie de a nu trimite acest material „nu va avea un efect imediat, deoarece există încă alte livrări care sunt în curs de desfășurare, fie din Statele Unite, fie din Europa. Dar efectul s-ar putea resimți pe termen lung, mai ales dacă Europa nu va putea compensa această retragere nord-americană”, explică Mark Harrison.

Dincolo de echipamentul care ar putea lipsi pe front, aceasta este o veste bună și pentru moralul rusesc, deoarece „este foarte diferit și dificil să înfrunți un adversar ucrainean știind că Statele Unite sunt hotărâte să facă tot ce pot pentru a ajuta Kievul”, subliniază Mark Harrison. Nu mai este cazul.

Mai ales că această decizie depinde „mult şi de considerații politice interne din Statele Unite”, subliniază Kirill Shakhnov, economist la Universitatea din Surrey, care a studiat impactul regimului de sancțiuni internaționale asupra Rusiei. Potrivit acestui expert, Donald Trump a amânat probabil această livrare pe termen nelimitat pentru a da asigurări aripii mai „America First” a Partidului Republican, care nu a prea agreat operațiunea militară americană din Iran. Acești izolațiști cer ca președintele american să-și respecte promisiunea „de a se retrage din conflicte în care Statele Unite joacă un rol”, subliniază Kirill Shakhnov. Cu alte cuvinte, Ucraina este redusă la rolul de pârghie de negociere, astfel încât Donald Trump să poată avansa asupra altor priorități, cum ar fi Iranul.

Cadou pentru Viktor Orban

Dacă Europa poate spera să compenseze deficitul livrărilor americane, Bătrânul Continent este mai puțin norocos în ceea ce privește cealaltă garanție – mai economică – pe care Donald Trump tocmai i-a oferit-o lui Vladimir Putin. Decizia SUA de a începe să reducă treptat regimul de sancțiuni prin oferirea unui sprijin financiar actorilor ruși din sectorul nuclear ar putea surprinde.

„Evident, nu e ceva ce va avea un impact major asupra economiei rusești”, subliniază Kirill Shakhnov. „Exporturile de gaze și petrol sunt mult mai importante decât exporturile de uraniu”, spune Chloé Le Coq, specialistă în energie la Universitatea Paris Panthéons-Assas, care a lucrat la sancțiunile privind exporturile de hidrocarburi rusești.

Potrivit experților intervievați de France 24, există două posibile explicații pentru acest cadou american pentru energia nucleară civilă rusă. În primul rând, începând cu proiecte mici, într-o zonă mai puțin importantă pentru Kremlin, administrația Trump poate testa apele și poate vedea dacă mișcarea generează o reacție negativă. Nu este cazul… cu excepția mai multor publicații ucrainene.

Apoi, e suficient să vedem cine sunt cei care sunt mulțumiți de această decizie. Este gigantul nuclear rus Rosatom, dar și Ungaria lui Viktor Orban. La două zile după anunțul american, autoritățile ungare au anunțat că aceste scutiri le vor permite să reia megaproiectul de construire a centralei nucleare Paks-2… finanțată în mare parte de Rosatom. „Se poate ca Donald Trump să fi luat această decizie pentru a-i face pe plac premierului ungar, unul dintre principalii săi susținători din Europa”, estimează Kirill Shakhnov.

Ar fi vorba în acest caz de mici aranjamente între prieteni, unguri, americani și ruși, pe fondul eficacității sancțiunilor. Viktor Orban a perceput foarte rău faptul că una dintre ultimele decizii ale lui Joe Biden, în noiembrie 2024, i-a pus proiectul centralei nucleare în așteptare, deoarece una dintre băncile rusești, Gasprombank, care lucra cu Rosatom la acest proiect, fusese adăugată pe lista sancțiunilor americane.

O prezenţă rusească în viitoarea „piață unică a energiei electrice” din Europa?

Paks-2 este considerat de guvernul ungar drept unul dintre cele mai importante proiecte economice ale sale. Centrala urma să fie finanțată cu suma de zece miliarde de euro de către Rosatom și băncile rusești.

Decizia lui Donald Trump oferă în mod expres Gasprombank capacitatea de a finanța proiecte legate de energia nucleară civilă. Rămâne de înțeles de ce Rosatom este atât de dornică să piardă bani cheltuind o avere construind o centrală electrică care este puțin probabil să aducă mulți bani, notează Chloé Le Coq.

„Când vedem un actor economic dispus să accepte o astfel de pierdere financiară, inevitabil ne gândim că trebuie să existe și un alt motiv”, adaugă acest expert. Mai ales când Rosatom face parte din ecuație, deoarece acest grup public servește adesea ca instrument de influență pentru Moscova.

În acest caz, Chloé Le Coq sugerează că o posibilă explicație constă în proiectul european „de a construi o piață unică a energiei electrice, iar dacă un jucător rus deține o cotă din aceasta, oricât de mică ar fi aceasta”, aceasta este deja o problemă. Mai ales că „spre deosebire de petrol și gaze, este dificil să găsești o sursă de energie alternativă odată ce centrala nucleară este conectată la rețeaua electrică”, explică Chloé Le Coq. Cu alte cuvinte, decizia lui Donald Trump nu numai că aduce beneficii Rusiei și Ungariei, dar dăunează și intereselor europene. Totul pentru a fi plăcut.