In fiecare zi este Craciunul pe Insula Craciunului, un paradis format dintr-o jungla de 80 de kilometri patrati, care se afla in Oceanul Indian, la circa trei ore si jumatate de zbor cu avionul la nord-vest de Perth, Australia, scrie CNN, potrivit digi24.ro. 

Recifurile sale infloritoare si cele 250 de specii endemice i-au adus porecla „Galapagos din Australia”, insa, din punct de vedere geografic, aceasta bijuterie indepartata se afla mai aproape de Indonezia decat de Australia continentala. 

Doar aproximativ 1.700 de locuitori sunt suficient de norocosi pentru a o numi casa.

„Jungla este locul nostru de joaca”

„Jungla este locul nostru de joaca, iar marea este tara minunilor pentru noi”,  a declarat pentru CNN Sook Yee Lai, localnica pe insula Craciunului. 

„Facem multe scufundari libere, snorkeling, surf, speologie si ne plimbam prin jungla pentru a ne petrece timpul pe plaje ascunse. Este o insula foarte speciala. Avem o comunitate vibranta, frumoasa si armonioasa intr-un loc atat de mic si izolat”,  mai afirma ea. 

Lai s-a mutat la Perth in 1997, cand avea 15 ani, pentru a termina liceul si mai apoi pentru a studia la universitate. 

Desi acum locuieste acolo permanent, Lai se intoarce frecvent pe Insula Craciunului pentru a-si vizita familia si prietenii din copilarie. 

„De fiecare data cand ma intorc, ma loveste mirosul junglei cand coboram din avion. Acesta este mirosul de casa pentru mine”,  spune ea.

Ce limbi se vorbesc pe Insula Craciunului

Conform ultimului recensamant, aproximativ 22% dintre locuitori au stramosi chinezi, 17% australieni, 16,1% malay, 12,5% englezi si 3,8% indonezieni, ceea ce inseamna ca este normal sa auzi zilnic mai multe limbi – engleza, mandarina, malay, cantoneza, chineza Min Nan si tagalog, printre altele.

„Suntem incurajati sa vorbim limbile noastre in copilarie si sa le impartasim cu altii”,  adauga Lai, care vorbeste patru limbi (engleza, cantoneza, mandarina si Bahasa Melayu din Malaezia). 

Astazi, aproximativ 1.300 de persoane, sau 80% din populatie, locuiesc in Flying Fish Cove, capitala si principalul oras-port.

„Copiii nostri se catara in copaci si se joaca afara”

Pentru Lauren Taylor, 37 de ani, a fost dragoste la prima vedere cand a sosit. 

Taylor s-a mutat din Dunsborough, Australia de Vest, impreuna cu sotul ei, pentru a lucra la singura scoala de pe insula, Christmas Island District High School.  „Prima mea impresie a fost ca as putea trai aici in urmatorii 10 ani”,  spune Taylor pentru CNN Travel.

La acea vreme, ea era insarcinata in trei luni cu primul ei copil. Familia ei a crescut acum si include doi copii, de 8 si 9, care au crescut fara tehnologie si inconjurati de natura. 

„Nu exista internet in afara de Wi-Fi-ul de acasa”,  explica Taylor.  „Copiii nostri se catara in copaci si se joaca afara”. 

Si din moment ce este o comunitate strans unita, rezidentii stau linistiti stiind ca sunt in siguranta. Putini oameni isi incuie casele, iar unii nici macar nu scot cheile din masini, adauga Lai.

Crabii rosii, vedetele Insulei Craciunului in perioada sarbatorilor

Aproximativ 64% din insula ramane un parc national protejat – si o casa vitala pentru multe specii, de la crabi enormi, la porumbei imperiali de Craciun in nuante de smarald, pasari elegante aurii si fregata cu pieptul rosu. 

„Sunt atat de multe intalniri uimitoare cu animale salbatice”,  spune Taylor. 

Desigur, celebra migratie a crabului rosu , care incepe in jurul lunii noiembrie, este cea mai mare atractie turistica a insulei.

In sezonul umed, se estimeaza ca intre 40 si 50 de milioane de crabi rosii minusculi traverseaza insula, tarandu-se pe drumuri, masini si acoperind plajele intr-o mare rosie. 

Este o priveliste frumoasa de departe, dar nu intotdeauna usor de trait. 

„Este ca un milion de paianjeni mici peste tot. Este infiorator si simt mancarime gandindu-ma la asta”,  spune Lai.  „Stiu ca exista o fascinatie uriasa pentru [minunea naturala], dar cand am crescut pe insula, imi amintesc ca m-am culcat cu o patura pe cap pentru a ma asigura ca nimic nu mi se poate tara in urechi”. 

Locuitorii folosesc greble pentru a-i matura usor de pe drumuri si au construit chiar si treceri pentru crabi, care ghideaza micile crustacee.