Prăbușirea vânzării de către Lukoil a afacerii sale din străinătate către Gunvor a aruncat compania rusă în criză, crescând riscul unei pierderi de active de 14 miliarde de euro și alimentând discuțiile despre o posibilă preluare de către rivalul intern Rosneft, potrivit Financial Times, scrie hotnews.ro
Săptămâna trecută, Washingtonul a blocat preluarea Lukoil de către „marioneta Kremlinului”, Gunvor. Traderul de mărfuri Gunvor Group a anunţat joi că își retrage oferta de cumpărare a activelor internaționale ale celei mai mari companii petroliere private din Rusia, Lukoil, după ce SUA au declarat că nu vor aproba „niciodată” acordul
Lukoil , despre care se zvonește de mult timp că este strâns legată de președintele Vladimir Putin, are termen până pe 21 noiembrie pentru a vinde sau a renunța la afacerile internaționale pe care le-a construit pe parcursul a decenii, în timp ce companiile occidentale se grăbesc să respecte termenul limită impus de SUA pentru a rupe legăturile.
„Unii dintre ofertanții inițiali care au fost respinși în favoarea Gunvor ar putea încerca din nou”, a declarat o sursă din interiorul pieței petroliere rusești. „Dar proprietarii Lukoil se pregătesc deja pentru posibilitatea ca activele lor să fie pur și simplu confiscate” de țările în care își au sediul.
Compania riscă să fie înghițită de Rosneft
Demersul SUA de a bloca acordul cu Gunvor a lăsat perspectivele Lukoil sumbre. Odată cu încheierea expansiunii sale internaționale, compania are un potențial de creștere limitat pe o piață internă dominată de Rosneft, condusă de aliatul de lungă durată al lui Putin, Igor Sechin, și Gazprom Neft, grupul energetic controlat de stat.
„Acasă, totul a fost dăruit Rosneft și Gazprom Neft”, iar „plecarea în străinătate nu mai este o opțiune”, a declarat Vladimir Milov, ministru adjunct al energiei din Rusia la începutul anilor 2000, care ulterior a devenit asociat al politicianului de opoziție Alexei Navalnîi și a fost forțat să se exileze. „Lukoil nu are viitor în afaceri. Este o companie căreia i s-au tăiat aripile.”
Au reapărut speculațiile că Rosneft ar putea prelua în sfârșit controlul asupra Lukoil. Deși Putin a blocat eforturile repetate ale lui Sechin de a-și prelua rivalul, potrivit unor persoane din sectorul energetic rusesc, unii experți din industrie cred că o fereastră pentru preluare s-ar putea deschide acum.
„Sechin nu a renunțat niciodată la ideea de a prelua Lukoil”, a spus o persoană care a lucrat anterior cu Rosneft. „La fiecare câteva luni, merge la conducere cu o nouă propunere. Dar până acum – nimic.”
Reprezentanții Lukoil, Rosneft, Sechin și Vagit Alekperov, cel mai mare acționar al Lukoil, nu au răspuns solicitărilor de declarații.
Lukoil riscă să piardă activele sale enorme din străinătate
Suma de 14 miliarde de euro pe care Lukoil ar putea să o piardă reflectă valoarea minimă a activelor unităților de peste mări deținute în majoritate de companie, conform calculelor Financial Times bazate pe documentele depuse de principala entitate internațională a grupului din Austria și de filialele sale olandeze.
O astfel de pierdere ar marca cel mai semnificativ regres pentru o companie rusă aflată sub sancțiuni occidentale de la primul an al invaziei la scară largă a Ucrainei.
Deși noile sancțiuni americane au vizat companiile private Lukoil și compania de stat Rosneft, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din producția și exporturile de țiței ale Rusiei, Lukoil va fi cea mai afectată dintre cele două.
Deținerile companiei în străinătate reprezintă o pondere mai mare din activele totale decât cele ale majorității marilor companii energetice rusești – o moștenire a modului în care sectorul s-a dezvoltat în Rusia postcomunistă.
Lukoil a fost fondată cu câteva săptămâni înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, când guvernul a fuzionat mai multe unități de producție de petrol și rafinării în primul grup integrat vertical din țară.
Arhitectul aranjamentului a fost Alekperov, pe atunci ministrul adjunct al petrolului și gazelor, care a devenit curând șeful Lukoil – un „director roșu”, așa cum erau numiți directorii din epoca sovietică care și-au păstrat funcțiile.
Când a început valul de privatizări din Rusia, Alekperov și-a mărit treptat participația. Deși a demisionat din funcția de director executiv în mai 2022, după ce a fost lovit de sancțiunile SUA, el rămâne cel mai mare acționar al Lukoil și este clasat de Forbes drept cea mai bogată persoană din Rusia.
Dincolo de propriile provocări cu care se confruntă Lukoil, sancțiunile au adăugat presiune asupra țărilor în care are o prezență importantă.
Ce se întâmplă în România, Bulgaria și Moldova
În Bulgaria, unde Lukoil reprezintă aproximativ 10% din PIB și deține singura rafinărie a țării, parlamentul a interzis săptămâna trecută exporturile de produse rafinate și a deschis calea pentru confiscarea uzinei.
O nouă lege, adoptată în câteva ore, în ciuda protestelor opoziției pro-ruse, permite statului să numească un administrator autorizat să vândă activele și să încaseze veniturile într-un cont bancar guvernamental.
Ilian Vassilev, expert în energie și fost ambasador al Bulgariei la Moscova, a declarat: „Un scop logic ar fi asigurarea funcționării neîntrerupte a rafinăriei, permițând în același timp companiei Lukoil să își recunoască incapacitatea de a continua” exploatarea instalației.