Sarbatoarea Pastelui inseamna multe traditii, dar si mistere, pe care stiinta moderna inca nu a reusit sa le explice. Una din acestea este Lumina Sfanta, care coboara "din cer" in Sfantul Mormant din Ierusalim in noaptea Invierii.
Sarbatoarea Pastelui este considerata a fi una a bucuriei date de vestea Invierii. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul ""Hristos a inviat!", la care se raspunde cu "Adevarat a inviat!".
De Paste, spun preotii, nimeni nu trebuie sa fie trist, nimeni nu trebuie sa planga, bucuria fiind sentimentul pe cat de unic, pe atat de predominant in zilele de Paste.
Numele sarbatorii deriva din cuvantul ebraic"pesah", care inseamna "trecere" si vine din termenul egiptean cu acelasi inteles "paseh".
Lumina Sfanta de la Ierusalim va fi adusa sambata seara, cu un avion special, la Chisinau.
In bisericile ortodoxe, slujba de inviere va incepe in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult. Invierea Mantuitorului nu este insa proclamata in interiorul bisericii, ci in afara acesteia, pentru ca, spun preotii, ea priveste pe toti oamenii.
La miezul noptii, preotul va iesi din biserica si va chema credinciosii cu indemnul "Veniti de luati Lumina!". In multe locuri, Lumina este impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropite cu vin, denumite Paste.
Dupa ce lumanarile oamenilor sunt aprinse, alaiul avandu-l in frunte pe preot inconjoara biserica de trei ori, cantand "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le". Apoi, se intra din nou in biserica, unde continua slujba de Inviere, care dureaza pana la 3.00 dimineata.
Credinciosii aduc la biserica, in noaptea Invierii, oua vopsite, cozonac, pasca, friptura si alte preparate de Paste, pe care preotii le sfintesc. Dupa slujba, se da dezlegarea la dulce, care marcheaza incheierea postului, astfel ca merindele sfintite vor putea fi mancate.
Tot de Pasti, credinciosii aprind lumanari pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomana celor sarmani.
Duminica, spre pranz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca "A doua Inviere", la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.
Saptamana de dupa Inviere se numeste Saptamana Luminata, in care nu se mai posteste. Conform traditiei, in Sambata Mare si in zilele de Paste (duminica, luni si marti), nu se spala rufe, acest obicei fiind mentinut in unele locuri pana in joia din Saptamana Luminata.
Ce se intampla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim
Patriarhul Ierusalimului, Teofilos al III-lea, va cobora in mormantul sacru al Mantuitorului, de unde se va intoarce cu lumina, pe care o va imparti pelerinilor. Ritualul aprinderii focului sfant in Sambata Mare este cel mai vechi ritual crestin, datand din secolul al IV-lea.
Credinciosii, impreuna cu Patriarhul Ierusalimului, insotit de preoti si ierarhi, vor inconjura apoi de trei ori sfantul Mormant.
Inainte de a cobori in sfantul mormant, Patriarhul isi va scoate vesmintele si mitra, pentru a arata ca nu are asupra lui chibrituri sau bricheta. Apoi va cobori pana la lespedea pe care se afla o candela neaprinsa si o carte de rugaciuni.
Potrivit credintei, Lumina Sfanta coboara din cer si aprinde candela, un moment considerat simbolul suprem al Invierii Mntuitorului.
Patriarhul se intoarce peste cateva minute cu cele doua manunchiuri de cate 33 de luminari aprinse si imparte Lumina Sfanta preotilor si miilor de credinciosi.
In primele 33 de minute de cand este este aprinsa, flacara nu arde nimic din ceea ce atinge, sustin credinciosii.
Din Biserica Sfantului Mormint, lumina este dusa la Biserica Nativitatii din Betleem si catre toate bisericile tarilor ortodoxe.