Declaratia consilierului prezidential azer, Hikmet Hajiyev, vine la putin timp dupa ce armata azera a lansat ceea ce a numit drept o "operatiune antiterorista" in Nagorno-Karabah, enclava azera cu populatie majoritar armeana pe care Armenia si Azerbaidjanul si-au disputat-o in doua razboaie in perioada post-sovietica.

Azerbaidjanul va negocia numai dupa ce fortele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica "steagul alb" si vor fi dezarmate, a indicat consilierul prezidential azer. Acesta a mai spus ca operatiunea militara lansata nu urmareste obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut international, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah.

"Intentia Azerbaidjanului este de a inchide un capitol de animozitate si confruntare (...) Destul este destul. Nu mai putem tolera sa avem astfel de forte armate pe teritoriul nostru si de asemenea o structura care, zi de zi, ameninta securitatea si suveranitatea Azerbaidjanului", a spus oficialul azer.

Un comunicat al presedintiei azere semnaleaza de asemenea ca "formatiunile ilegale armene trebuie sa ridice steagul alb si regimul ilegal sa-si anunte dizolvarea", referire la autoproclamata republica separatista din Nagorno-Karabah. "In caz contrar, operatiunile antiteroriste vor continua pana la capat", se arata in acelasi comunicat, in care reprezentantilor populatiei armene din Nagorno-Karabah li se propun negocieri in orasul azer Ievlak, dar numai daca depun armele si capituleaza.
Anterior, autoritatile armene din Nagorno-Karabah au cerut o incetare a focului si negocieri.

De partea sa, premierul armean Nikol Pasinian a acuzat Azerbaidjanul ca a lansat o "operatiune terestra de curatire etnica" impotriva armenilor din Nagorno-Karabah si ca forte "interne si externe" incearca "sa atraga Armenia in razboi".

Armenia a negat oficial marti ca ar avea trupe in Nagorno-Karabah. Totusi, in trecut numerosi armeni s-au oferit ca voluntari pentru a activa in randul formatiunilor armate ale etnicilor armeni din aceasta enclava.

Luptele declansate marti de armata azera in Nagorno-Karabah s-au soldat, conform unui bilant al separatistilor armeni, cu 5 morti si 80 de raniti, dintre care 15 civili, in timp ce un Azerbaidjanul vorbeste despre un civil ucis de "schije de obuz in urma unui atac al fortelor armate armene".

Potrivit trupelor separatistilor armeni, se dau lupte pe toata linia frontului si "fortele armate azere recurg la tiruri de artilerie, rachete, drone de atac, aviatie de lupta".

Ultimul razboi azero-armean pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, desfasurat in toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morti si a fost oprit printr-un armistitiu negociat de Rusia in fata unei infrangeri iminente a trupelor armene, depasite de capabilitatile armatei azere. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoita sa cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah si teritoriile azere din jurul ei pe care le controla dupa un alt razboi, desfasurat la inceputul anilor '90.