„Perceptia privind avantajele aderarii la Uniunea Europeana s-a imbunatatit semnificativ comparativ cu luna septembrie 2021, revenind la un nivel inregistrat anterior crizei politice de la finalul anului trecut. Pe de alta parte, subiectul iesirii Romaniei din Uniunea Europeana (RO-Exit), desi se mentine constant la un nivel  de sustinere de 20% si 25%, trei patrimi din populatie respinge atat iesirea Romaniei din Uniunea Europeana, cat si ideea destramarii Uniunii Europene, motivatiile fiind cat se poate de pragmatice. Chiar si cei care cred ca interesul national este prioritar in fata regulilor europene sunt de parere, in proportii covarsitoare, ca este totusi in interesul national al tarii ca Romania sa ramana membra a Uniunii Europene. Per ansamblu, observam ca depasirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coalitii largi, stabile, dar si sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile si reperele euro-atlantice”, este de parere Remus Stefureac, presedinte Strategic Thinking Group.

Capitolul 4: National vs European

Atunci cand se vorbeste despre avantaje vs. dezavantaje ale aderarii Romaniei la UE, punand in balanta toate implicatiile asupra vietii economice si sociale, asupra familiei si vietii personale, 54,9% dintre cei chestionati (fata de 47,2% in septembrie 2021, 56,2% in iunie 2021 si 61,4% in martie 2021) considera ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus mai degraba avantaje, in timp ce 40,8% sunt de parerea contrarie (fata de 46,1% in septembrie 2021, 35,1% in iunie 2021 si 35,2% in martie 2021). Nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare 4,3%.

In ceea ce priveste iesirea Romaniei din Uniunea Europeana, 71,7% dintre romani se opun ideii ca Romania sa paraseasca blocul comunitar, in timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectiva si 3,1% nu stiu sau nu raspund.

Legat de destramarea UE, 75,3% dintre respondenti nu ar dori ca Uniunea Europeana sa se destrame in urmatorii ani, in timp ce 19% isi doresc o asemenea evolutie, iar 6,7% nu stiu sau nu raspund.

Romanii acorda importanta si rolului UE in dezvoltarea economica a Romaniei. Afirmatia „In viitor, Romania s-ar dezvolta mai bine economic daca ar fi in interiorul Uniunii Europene” intruneste acordul a 63,2% dintre cei intervievati (fata de 57,8% in septembrie 2021, 62,9% in iunie 2021). Totodata, 29,4% considera ca „in viitor, Romania s-ar dezvolta mai bine economic daca ar fi in afara Uniunii Europene” (fata de 32,9% in septembrie 2021 , 27% in iunie 2021), iar 7,5% nu stiu sau nu raspund.

Cum se raporteaza romanii la Interesul national in context UE si ce parere au de raportul intre regulile europene si interese nationale

29,4% dintre romani sunt de parere ca, in calitate de stat membru, Romania trebuie sa respecte regulile Uniunii Europene, chiar si atunci cand ii sunt afectate interesele nationale (fata de 27,3% in septembrie 2021 si 28% in iunie 2021). 68,4% considera ca Romania trebuie sa isi apere interesele nationale atunci cand sunt in dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar daca risca sa-si piarda pozitia de stat membru al UE (fata de 68,5% in septembrie 2021 si 64,8% in iunie 2021). 2,2% nu stiu sau nu raspund.

Dintre respondentii care considera ca Romania trebuie sa isi apere interesele nationale atunci cand sunt in dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar daca risca sa-si piarda pozitia de stat membru al UE  (ceea ce reprezinta 68.4% din esantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumatate din totalul populatiei) sunt de parere ca este in interesul national al Romaniei ca tara sa ramana in Uniunea Europeana. 24,7% (respectiv 17% din totalul populatiei) cred ca iesirea din Uniunea Europeana NU ar afecta interesele nationale ale tarii.

Admiterea Romaniei in spatiul Schengen

La intrebarea „Din ce cauza credeti ca Romania nu a fost inca admisa spatiul Schengen, zona de libera circulatie din Uniunea Europeana, fara controale la frontiere, desi majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea tarii noastre?” 42,1% din populatie considera ca tara noastra nu a indeplinit toate criteriile de aderare (fata de 43,5% in martie 2021), 50,8% sunt de parere ca unele state europene blocheaza aderarea Romaniei din motive economice (fata de 50,2% in martie 2021), iar un procent de 7,1% nu stiu sau nu raspund. 

Capitolul 5: Patriotism/nationalism economic  

Cand vine vorba de intentia de emigrare, 77,9% declara ca prefera sa traiasca si sa munceasca in Romania, in timp ce 21,5% spun ca daca ar avea posibilitatea, ar prefera sa traiasca si sa munceasca in Europa sau SUA. Procentul non-raspunsurilor este de 0,5%

Legat de raportul dintre o companie multinationala si una romaneasca, 69,9% declara ca prefera sa lucreze intr-o companie romaneasca din Romania, in timp ce 26% spun ca prefera sa lucreze intr-o companie straina care activeaza in Romania. Procentul non-raspunsurilor este de 4,1%.

Chestionati despre calitatea produselor din piata romaneasca, 71,8% dintre romani cred ca firmele straine vand pe piata romaneasca produse calitativ inferioare fata de cele pe care le vand in alte tari, in timp ce 24,2% sunt de parerea contrarie. Procentul non-raspunsurilor este de 4%.

In ceea ce priveste unirea cu Republica Moldova, 74,5% dintre respondenti raspund afirmativ, 21,1% raspund negativ, iar 4,3% nu stiu sau nu raspund.

„In contextul rezolvarii crizei politice si incheierii negocierilor PNRR cu Comisia Europeana, observam ca parametrii ce oglindesc perceptia publica asupra avantajelor apartenentei la Uniunea Europeana au revenit la cotele de acum 6 luni. Se pastreaza aceasta perceptie la cote mai ridicate in special in segmentul tinerilor din zona urbana, cu studii medii si superioare. Dorinta de emigrare sau cea de a lucra intr-o companie multinationala sunt evident mai puternice in aceleasi segmente, reflectie a curiozitatii, a dorintei de explorare si intelegere a unor medii socio-economice de succes, de atingere mai rapida a unor venituri decente si de a beneficia de  infrastructuri mai eficiente si calitative precum cele educative, administrative, de transport si sociale”, subliniaza Dan Andronache, vicepresedinte True Story Project.

Ancheta sociologica s-a derulat in perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. 

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul esantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, varsta, ocupatie) pentru populatia neinstitutionalizata a Romaniei, cu varsta de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de incredere de 95%.

Nota editoriala: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research in parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group in cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States si finantat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.