Cu 12 de ani în urmă, tot de Paște, Papa Francis a ținut un discurs faimos, în care a vorbit despre „lăcomia care urmărește câștigul ușor”, „exploatarea inechitabilă a resurselor naturale” și „traficul de persoane, cea mai extinsă formă de sclavie din acest secol XXI!”, scrie hotnews.ro

În fața credincioșilor, adunați la Roma să asculte mesajul de Înviere, noul papă a dat speranțe unei lumi întregi cu mesajele sale, ceea ce l-a făcut ulterior pe istoricul britanic Simon Sebag Montefiore să includă momentul în antologia: „Discursuri care au schimbat lumea”.

Una dintre expresiile memorabile din acest discurs e cea despre cum planeta suferă. A fost o prefigurare a ceea ce avea să se întâmple. Papa ne-a amintit că nu noi am creat planeta. Și că avem o datorie. Ne-a numit ”gardieni responsabili ai creației”.

Papa Francisc și-a început mandatul în martie 2013, într-un context dificil pentru Biserica Catolică. Predecesorul său, Papa Benedict al XVI, se retrăsese din funcție, cu o lună în urmă, un gest pe care nu-l mai făcuse nimeni la Vatican de 600 de ani. 

Deși varianta oficială a fost aceea că retragerea era cauzată de problemele de sănătate ale lui Joseph Alois Ratzinger, mulți au speculat că motivul real l-a constituit scandalurile în care fusese implicată biserica. 

În 2012, Vati-Leakes a scos la iveală documente care demonstrau fapte de corupția la Vatican. Inclusiv, omul de încredere al Papei Benedict era implicat în acest scandal. 

De asemenea, tot în perioada respectivă, Vaticanul era acuzat că a orchestrat mușamalizarea abuzurilor sexuale de care se făceau vinovați preoți catolici din Europa și America de Nord. 

Nici pozițiile bisericii referitoare la contraceptie (de exemplu, refuzul a promova prezervativele în regiunile cu o rată mare de infectare cu HIV) sau cele referitoare la homosexualitate și rolul femeii în biserică nu erau foarte apreciate, scrie Sebag Montefiore în cartea „Discursuri care au schimbat lumea”.

Dar, poate mai important, lumea întreagă încerca în acei ani să se refacă după criza financiară care lovise lumea începând cu 2008. 

Un adversar nu al capitalismului, ci al lipsei de reguli

În acest context, un nou papă, care era cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul săracilor din Buenos Aires și care și-a luat numele Sfântul Francisc de Assisi, renumit pentru umilința și viața sa modestă, s-a instalat la Vatican. 

Ca un gest simbolic, a schimbat mașina oficială din Mercedes Benz, cu care obișnuia să meargă Benedict, cu un modest Ford Focus, mai scrie Montefiore. 

În primul Paște, ținut în calitate de Papă, Francisc i-a vorbit lumii despre subiectele care o frământau: a atacat capitalismul nedemocratic, lipsit de reguli (și care a dus la criza economică din 2008) și „lăcomia celor care caută câștiguri ușoare”. A vorbit despre exploatarea inechitabilă a resurselor naturale și despre egoismul din spatele traficului de persoane, „cea mai extinsă formă de sclavie din acest secol XXI”. 

Cu mesajele Papei au rezonat milioane de oameni din toată lumea, care se zbăteau să treacă peste șocul produs de criza financiară.

„Papa a dat senzația că în mandatul său, Biserica va avea o relevanță reînnoită pentru lumea întreagă”, mai spune istoricul britanic. Atunci a venit acest mesaj tulburător, al Papei care ne-a părăsit acum.

Mesajul integral al Papei Francisc din ziua de Paște 2013

„Dragi frați și surori din Roma și de peste tot din lume,

Ce bucurie este pentru mine să vă dau acest mesaj: Hristos a înviat! Aș dori să ajungă în fiecare casă și în fiecare familie, mai ales acolo unde suferința este mai mare, în spitale, în închisori…

Mai presus de toate, aș dori să intre în fiecare inimă, pentru că acolo vrea Dumnezeu să semene această veste bună: Isus a înviat, există speranță pentru voi, nu mai sunteți în puterea păcatului, a răului!  Iubirea a triumfat, mila a fost victorioasă! Milostivirea lui Dumnezeu triumfă întotdeauna!

Și noi, asemenea femeilor ucenice ale lui Isus, care au mers la mormânt și l-au găsit gol, ne putem întreba ce înseamnă acest eveniment (cf. Lc 24,4). Ce înseamnă că Isus a înviat? 

Înseamnă că iubirea lui Dumnezeu este mai puternică decât răul și decât moartea însăși; înseamnă că iubirea lui Dumnezeu ne poate transforma viața și poate lăsa să înflorească acele locuri pustii din inimile noastre. Dragostea lui Dumnezeu poate face acest lucru!

Aceeași iubire pentru care Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și a urmat calea umilinței și a dăruirii de sine până la capăt, până în iad – până în abisul separării de Dumnezeu – aceeași iubire milostivă a inundat cu lumină trupul mort al lui Isus, l-a transfigurat, l-a făcut să treacă la viața veșnică.  Isus nu s-a întors la viața sa anterioară, la viața pământească, ci a intrat în viața glorioasă a lui Dumnezeu și a intrat acolo împreună cu umanitatea noastră, deschizându-ne spre un viitor de speranță.

Iată ce este Paștele: este exodul, trecerea ființelor umane din sclavia păcatului și a răului la libertatea iubirii și a bunătății.  Pentru că Dumnezeu este viață, numai viață, iar noi suntem gloria sa: omul viu (cf. Irineu, Adversus Haereses, 4,20,5-7).

Fiecare generație e datoare cu „Libertatea binelui”

Dragi frați și surori, Hristos a murit și a înviat o dată pentru totdeauna și pentru toți, dar puterea Învierii, această trecere de la sclavia răului la libertatea binelui, trebuie să fie realizată în fiecare epocă, în existența noastră concretă, în viața noastră de zi cu zi. 

Câte deșerturi, chiar și astăzi, trebuie să traverseze de ființele umane!  Mai presus de toate, deșertul interior, atunci când nu avem dragoste pentru Dumnezeu sau pentru aproapele, când nu reușim să ne dăm seama că suntem gardienii a tot ceea ce Creatorul ne-a dat și continuă să ne dea. Milostivirea lui Dumnezeu poate face chiar și cel mai arid pământ să devină o grădină, poate reda viața oaselor uscate (cf. Ez 37:1-14).

Așadar, aceasta este invitația pe care o adresez tuturor: Să acceptăm harul Învierii lui Hristos!  Să fim reînnoiți de milostivirea lui Dumnezeu, să fim iubiți de Isus, să permitem puterii iubirii sale să ne transforme și viața; și să devenim agenți ai acestei milostiviri, canale prin care Dumnezeu poate uda pământul, proteja întreaga creație și face să înflorească dreptatea și pacea.

Astfel, îi cerem lui Isus cel înviat, care transformă moartea în viață, să schimbe ura în iubire, răzbunarea în iertare, războiul în pace.  Da, Hristos este pacea noastră, iar prin El implorăm pace pentru întreaga lume.

Pace pentru Orientul Mijlociu, în special între israelieni și palestinieni, care se străduiesc să găsească calea unui acord, pentru ca aceștia să reia cu bunăvoință și curaj negocierile pentru a pune capăt unui conflict care a durat prea mult.  

Pace în Irak, pentru ca fiecare act de violență să înceteze, și mai ales pentru Siria dragă, pentru poporul său sfâșiat de conflict și pentru numeroșii refugiați care așteaptă ajutor și alinare.  Cât de mult sânge a fost vărsat!  Și câtă suferință trebuie să mai fie până când se va găsi o soluție politică la criză?

Pace pentru Africa, încă scena unor conflicte violente. În Mali, fie ca unitatea și stabilitatea să fie restabilite; în Nigeria, unde, din păcate, atacurile continuă, amenințând grav viața multor oameni nevinovați, și unde un număr mare de persoane, inclusiv copii, sunt ținute ostatice de grupuri teroriste. Pace în estul Republicii Democratice Congo și în Republica Centrafricană, unde mulți au fost forțați să își părăsească casele și continuă să trăiască în frică.

Pace în Asia, mai ales în peninsula coreeană: fie ca dezacordurile să fie depășite și să crească un spirit reînnoit de reconciliere.

„Gardieni responsabili ai creației”

Pace în întreaga lume, încă divizată de lăcomia care urmărește câștigul ușor, rănită de egoismul care amenință viața umană și familia, egoism care continuă în traficul de persoane, cea mai extinsă formă de sclavie din acest secol XXI; traficul de persoane este cea mai extinsă formă de sclavie din acest secol XXI! Pace întregii lumi, sfâșiată de violența legată de traficul de droguri și de exploatarea inechitabilă a resurselor naturale! Pace acestui Pământ al nostru!  Fie ca Isus cel înviat să aducă alinare victimelor dezastrelor naturale și să ne facă pe noi gardieni responsabili ai creației.

Dragi frați și surori, tuturor celor care mă ascultați, de la Roma și din întreaga lume, vă adresez invitația din Psalm: „Mulțumiți Domnului pentru că este bun, pentru că iubirea lui cea statornică durează în veci. Israel să spună: „Dragostea lui cea nemărginită este veșnică”” (Ps 117,1-2).

Dragi frați și surori, vouă, care ați venit din toate colțurile lumii în această Piață din inima creștinismului, și vouă, legați de tehnologia modernă, vă reiterez salutul meu: Paște fericit!”.