Pamantul are sub suprafata lanturi muntoase vaste, cu varfuri de pana la patru ori mai mari decat inaltimea Everestului. Dar nimeni nu stie de ce, relateaza BBC, transmite digi24.ro. 

O echipa de cercetatori a instalat in 2015 in Antarctica 15 statii de seismologie, pe jumatate ingropate in zapada, pentru a studia interiorul planetei. 

Structurile asemanatoare muntilor pe care le-au descoperit cu ajutorul acestor statii sunt misterioase. Dar echipa de cercetatori a descoperit ca aceste „zone de viteza ultra-scazuta” sau ULVZ, asa cum sunt ele cunoscute, sunt probabil omniprezente – oriunde te-ai afla in lume, ele sunt la adancime, sub picioarele tale. 

„Am gasit dovezi pentru ULVZ-uri cam peste tot pe unde ne-am uitat”, spune cercetatorul Samantha Hansen. 

Intrebarea este: ce sunt acestea si ce cauta interiorul planetei noastre? 

Misteriosii munti interiori ai Pamantului apar pe un prag critic: cel dintre nucleul metalic al planetei si mantaua stancoasa din jurul acestuia. Aceasta tranzitie brusca este, asa cum subliniaza echipa lui Hansen, chiar mai drastica decat schimbarea proprietatilor fizice dintre roca solida si aer. De zeci de ani ii atrag pe experti, pentru ca sunt enigmatici dar si importanti pentru geologia planetei. 

Desi limita dintre nucleu si manta se afla la mii de kilometri de suprafata Pamantului, are efecte pana la suprafata. Ar putea fi sursa existentei vulcanilor in locatii neasteptate, de exemplu. 

Povestea muntilor din interiorul Pamantului a inceput in 1996, cand oamenii de stiinta au explorat granita nucleu-manta, mult sub Oceanul Pacific central. Ei au facut acest lucru prin studierea undelor seismice create de evenimente masive care au zguduit pamantul - de obicei cutremure, desi bombele nucleare pot avea acelasi efect. Aceste valuri trec chiar prin Pamant si pot fi captate de statii seismice din alte locatii de pe suprafata acestuia, uneori la mai mult de 12.742 km distanta de locul unde au inceput. 

Examinand caile pe care le parcurg valurile in timp ce calatoresc – cum ar fi modul in care sunt refractate de diferite materiale – oamenii de stiinta pot crea o imagine asemanatoare cu razele X a interiorului planetei. 

Intre timp, munti similari au fost gasiti in mai multe locuri, in jurul nucleului. Unii sunt deosebit de mari: unul dintre ei ocupa o zona de 910 km sub Hawaii. 

Cu toate acestea, pana astazi, nimeni nu stie cum au ajuns acolo sau din ce sunt facuti. 

O posibilitate este ca muntii sunt parti ale mantalei inferioare care au fost supraincalzite din cauza apropierii lor de miezul incandescent al Pamantului. In timp ce mantaua poate atinge 3.700C, nucleul poate atinge 5.500C - nu departe de temperatura de la suprafata Soarelui. Se sugereaza ca cele mai fierbinti parti ale granitei nucleu-manta se pot topi partial - si asta este ceea ce geologii vad ca ULVZ. 

O alta ipoteza este ca muntii din adancul Pamantului ar putea fi facuti dintr-un material diferit de mantaua din jur. Desi pare incredibil, se crede ca ar putea fi ramasitele unei cruste oceanice antice care a disparut in adancuri, scufundandu-se in sute de milioane de ani pentru a se aseza chiar deasupra nucleului.

In trecut, geologii s-au uitat la un al doilea puzzle pentru a gasi indicii. Muntii din adancul Pamantului tind sa fie gasiti in apropierea altor structuri misterioase: niste bule enorme - una numita „Tuzo”, sub Africa, si alta cunoscuta sub numele de „Jason” sub Pacific. Se crede ca sunt formatiuni primitive, posibil vechi de miliarde de ani. Din nou, nimeni nu stie ce sunt sau cum au ajuns acolo. Dar apropierea lor de munti a dus la ipoteza ca exista o legatura intre cele doua formatiuni bizare. 

O modalitate de a explica aceasta asociere este ca, intr-adevar, totul a inceput cand placile tectonice au alunecat in jos in mantaua Pamantului si s-au scufundat pana la granita nucleu-manta. Aceasta ar insemna ca ambele tipuri de formatiuni sunt formate din crusta oceanica antica: o combinatie de roca de bazalt si sedimente de pe fundul oceanului, transformate de caldura si presiunea intensa. 

Dar existenta muntilor interiori sub Antarctica ar putea contrazice acest lucru, sugereaza Hansen. 

„Majoritatea regiunii noastre de studiu, emisfera sudica, este destul de departe de acele structuri mai mari”, explica ea.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.