„Nu bombardați Iranul!”. De ce puternicii aliați ai SUA, inamici ai Teheranului, l-au sfătuit pe Trump să evite o intervenție militară împotriva regimului Khamenei

Aliații arabi ai președintelui Donald Trump se tem de efectele unui potențial atac militar american asupra Iranului, iar unii dintre ei au făcut presiuni publice și private pe lângă administrația de la Washington pentru a alege alte metode pentru a forța regimul de la Teheran să nu-și mai ucidă cetățenii ieșiți în stradă.

Unii dintre acești aliați se tem de instabilitatea care va urma după un astfel de atac, de efectele economice, în vreme ce avertizează că o astfel de intervenție nu va duce neapărat la căderea regimului de la Teheran.

Miercuri, liderul de la Casa Albă a spus că potrivit informațiilor sale, „uciderile din Iran încetează, au încetat”, sugerând o ușoară detensionare a situației.

Un atac american nu a mai avut loc în cele din urmă în noaptea de miercuri spre joi, așa cum mulți așteptau, dar Trump a evitat să spună totuși dacă a renunțat la un astfel de plan.

Efecte economice și instabilitate

Cert este că, după cum au relatat mai multe surse, chiar și guvernele din Golf care s-au angajat în conflicte indirecte cu Teneranul – cum ar fi rivalul regional al Iranului, Arabia Saudită – sunt împotriva unei acțiuni militare americane în această țară, potrivit analiștilor care studiază regiunea.

Acest lucru se datorează în parte faptului că monarhiile din Golf se tem că efectele în lanț ale escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran sau posibila prăbușire a statului iranian le-ar afecta propria securitate.

Statele arabe se tem că atacurile asupra Iranului ar putea perturba traficul petrolierelor care traversează Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol.

Riadul a asigurat Teheranul că nu se va implica într-un potențial conflict și nu va permite Statelor Unite să utilizeze spațiul său aerian pentru atacuri, în efortul de a se distanța și de a împiedica acțiunea SUA, potrivit oficialilor sauditi citați de Wall Street Journal.

Deși Arabia Saudită și alte state din Golf nu se opun slăbirii capacităților militare și nucleare ale Iranului, ele sunt îngrijorate de alternativele care ar putea apărea în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar fi răsturnat.

„S-ar putea să avem ceva echivalent sau mai rău, cum ar fi preluarea puterii de către IRGC”, a spus pentru Wall Street Journal Michael Ratney, fost ambasador al SUA la RIad, referindu-se la Gardienii Revoluției Islamice, o ramură puternică a armatei iraniene.

„Sau s-ar putea ajunge la haos, fragmentare și regionalizare. Controlul exercitat de regimul iranian oferă cel puțin Golfului o oarecare previzibilitate. Odată ce acesta dispare, situația devine foarte periculoasă”, a spus acesta.

Trump, sfătuit să nu atace

Cele șase țări ale Consiliului de Cooperare al Golfului – o uniune informală care include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Oman și Bahrain – au abordări diferite față de Iran, vecinul lor de peste Golful Persic.

Kuweit, Oman și Qatar au relații relativ prietenoase cu Iranul – chiar și după atacul limitat al Iranului pe teritoriul Qatarului de anul trecut.

Sultanatul Oman, care servește adesea ca mediator între Iran și Statele Unite, a sfătuit administrația Trump să nu atace Iranul, a declarat o persoană informată cu privire la discuții, sub acoperirea anonimatului.

Qatarul se numără, de asemenea, printre țările care încearcă să detensioneze situația în mod pașnic, a declarat marți reporterilor purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Qatarului, Majed al-Ansari.

Ce crede Arabia Saudită

Arabia Saudită și Bahrain nu sunt în relații bune cu Teheranul. Milițiile susținute de Iran au lansat atacuri în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite în trecut.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite l-a comparat odată pe liderul suprem al Iranului cu Hitler și a promis că, dacă Iranul va obține o armă nucleară, țara sa va urma acest exemplu.

Cu toate acestea, în ultimii ani, prințul Mohammed a încercat să calmeze tensiunile regionale pentru a se concentra pe agenda economică internă. În 2023, el a restabilit relațiile diplomatice ale regatului cu Iranul după o ruptură de șapte ani.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite are o poziție complexă față de Iran. Liderii săi sunt precauți în ceea ce privește amenințarea la adresa securității reprezentată de Teheran și, în ultimii ani, au stabilit relații strânse cu Israelul, o mișcare care a spulberat decenii de consens arab.

Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite au de pierdut și ele din cauza escaladării tensiunilor cu Iranul. Dubai, cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite, a servit mult timp drept port cheie pentru comerțul cu Teheranul.

După ce Trump a anunțat că va impune o taxă vamală de 25% partenerilor comerciali ai SUA care fac comerț și cu Iranul, ministrul comerțului din Emiratele Arabe Unite a declarat că țara sa încă încearcă să analizeze modul în care acest lucru le-ar afecta.

„Suntem al doilea partener comercial al Iranului, iar acesta este unul dintre principalii furnizori ai multora dintre produsele noastre, în special produse alimentare”, a declarat Thani al-Zeyoudi, ministrul comerțului, la o conferință marți, potrivit ziarului local The National.

Temeri privind Israelul

Mai există și alte argumente, potrivit New York Times. Unele guverne din Golf au ajuns să considere Israelul, dușmanul de moarte al Iranului, drept un stat beligerant care caută să domine Orientul Mijlociu.

Aceste state consideră că Israelul ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru stabilitatea regională decât Iranul, care este deja slăbit, potrivit analiștilor citați de cotidianul american.

„Bombardarea Iranului contravine calculelor și intereselor statelor arabe din Golf”, a declarat Bader al-Saif, profesor asistent de istorie la Universitatea din Kuweit.

„Neutralizarea regimului actual, fie prin schimbarea regimului, fie prin reconfigurarea conducerii interne, se poate traduce în hegemonia fără precedent a Israelului, ceea ce nu va servi intereselor statelor din Golf”, a explicat acesta, citat de New York Times.

Nici Israelul nu e convins că momentul e oportun

Oficialii israelieni au spus și ei administrației Trump că, deși susțin pe deplin schimbarea regimului din Iran și eforturile SUA de a facilita acest lucru, sunt îngrijorați că o intervenție militară externă în acest moment ar putea să nu ducă la căderea regimului, au declarat mai multe surse opentru NBC News.

Israelienii au sugerat că alte tipuri de acțiuni ar putea contribui la slăbirea regimului, până la punctul în care lovituri mai puternice ar putea fi decisive.

Aceste posibile acțiuni includ facilitarea comunicațiilor protestatarilor, consolidarea sancțiunilor economice, lansarea unui atac cibernetic sau măsuri militare foarte țintite împotriva anumitor lideri iranieni.

Israelul a a făcut de altfel un schimb de mesaje cu Iranul pentru a preveni o confruntare directă, potrivit unor diplomați citați de The Washington Post.

Cu câteva zile înainte de izbucnirea protestelor în masă din Iran la sfârșitul lunii decembrie, oficialii israelieni au transmis conducerii iraniene, prin intermediul Rusiei, că Israelul nu va ataca ținte iraniene atâta timp cât nu va fi atacat primul.

Iranul a răspuns prin același canal că se va abține, de asemenea, de la un atac preventiv.