O mare parte din investițiile planificate în infrastructură se încadrează în parametrii NATO, deoarece au aplicații cu dublă utilizare, spun oficialii guvernului de la Roma, citați de Reuters, potrivit hotnews.ro.

Italia a convenit să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, dar guvernul Giorgiei Meloni caută deja modalități cât mai creative de a reduce orice impact asupra finanțelor publice.

Spre deosebire de Spania, care a declarat deschis că nu poate depăși cu mult vechiul obiectiv NATO de 2% din PIB, la summitul NATO de săptămâna trecută, Italia s-a aliniat la linia impusă de președintele american Donald Trump, angajându-se să atingă 5% până în 2035 – cel puțin declarativ.

Meloni a încercat să-i liniștească pe italieni după summit, în condițiile în care sondajele arată că creșterea cheltuielilor militare este nepopulară

„Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne angajăm să nu deturnăm niciun euro de la celelalte priorități ale guvernului”, a declarat ea.

Cheltuielile Italiei pentru apărare s-au ridicat la doar 1,5% din PIB în 2024, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO.

Anul acesta, guvernul a atins obiectivul anterior de 2% printr-o serie de modificări contabile, luând în calcul elemente excluse anterior, precum pensiile soldaților și paza de coastă.

Dar atingerea noului obiectiv va fi mult mai dificilă. Pe hârtie, ar fi necesară o creștere a cheltuielilor cu peste 60 de miliarde de euro, o sarcină uriașă pentru o țară cu a doua cea mai mare datorie din zona euro, de 135% din PIB.

Comisia Europeană, care îndeamnă și ea statele UE să crească cheltuielile pentru apărare, a adoptat o așa-numită „clauză de derogare” de la regulile sale fiscale pentru a permite creșteri de 1,5% din produsul intern brut pe an până în 2028.

Italia are însă mai puține posibilități de a utiliza această clauză, deoarece deficitul său este deja considerat prea mare.

Investiții în infrastructura civilă

Oficialii italieni au declarat că Meloni va marșa pe abordarea din acest an, incluzând elemente deja bugetate care au, în cel mai bun caz, o legătură vagă cu apărarea, în speranța că tactica va fi acceptată de NATO și de Comisia Europeană.

Roma ia în considerare să construiască sau să îmbunătățească infrastructura civilă, cum ar fi porturile, șantierele navale și chiar un pod ambițios, planificat de mult timp, care să lege Sicilia de continent, au declarat oficialii.

În ansamblu, Italia intenționează să investească 206 miliarde de euro pentru modernizarea căilor ferate și încă 162 miliarde pentru drumuri și autostrăzi, potrivit unui studiu parlamentar bazat pe date guvernamentale.

Multe dintre aceste proiecte ar putea primi acum eticheta de apărare și securitate.

„O mare parte din investițiile planificate în infrastructură se încadrează în parametrii NATO, deoarece au aplicații cu dublă utilizare”, a declarat pentru Reuters ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi.

Comisia Europeană a declarat pentru Reuters că este de competența Italiei să determine dacă scopul principal al unei infrastructuri este militar sau civil.

Un oficial NATO a declarat că țările trebuie să aibă „o cale credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele privind cheltuielile de apărare „și vor prezenta planuri privind modul în care vor sprijini creșterea investițiilor în apărare în fiecare an”.

În remarci promițătoare pentru planurile Italiei, el a adăugat: „Avem nevoie de rețele de transport civil care să poată sprijini mobilitatea militară. Pe lângă tancuri, avioane de luptă și nave de război, avem nevoie de drumuri, căi ferate și porturi”.

Italia a identificat deja proiecte de infrastructură strategică necesare în valoare de 483 de miliarde de euro, care urmează să fie finalizate în următorii ani.

Meloni are nevoie de timp

Noul obiectiv al NATO include o componentă esențială pentru cheltuielile de apărare, care trebuie să atingă 3,5% din PIB până în 2035, și un element suplimentar privind investițiile mai ample legate de securitate, în valoare de 1,5%.

Modernizarea porturilor din orașele nordice Trieste și Genova, precum și a unui centru de construcții navale și întreținere din apropierea orașului La Spezia, ar fi eligibile pentru îndeplinirea criteriilor NATO, a spus Rixi.

„Dacă trebuie să construiești, să repari și să întreții nave militare, precum și să transporți trupe și echipamente militare, trebuie să ai infrastructuri adecvate pentru a face acest lucru”, a spus el.

Timpul este, de asemenea, un factor cheie. Având în vedere că opoziția de centru-stânga susține că cheltuielile pentru apărare vor reduce resursele destinate statului social, Meloni dorește să amâne orice creștere până după următoarele alegeri, prevăzute pentru 2027, au declarat oficialii.

„Adevărata provocare pentru Meloni nu este suma, ci momentul”, a observat Francesco Galietti, fondatorul grupului de reflecție privind riscurile politice Policy Sonar, cu sediul la Roma.

În 2027, Italia va putea, de asemenea, să profite pe deplin de „clauza de derogare” fiscală a UE, cu condiția să-și reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026, conform planului.

Din acest motiv, Roma a făcut presiuni cu succes asupra aliaților NATO pentru a evita impunerea unei creșteri minime anuale a cheltuielilor de apărare, a declarat un oficial care cunoaște detaliile negocierilor, adăugând că Italia a jucat un rol esențial în amânarea obiectivului de 5% până în 2035, față de 2032, cum era planificat inițial.

„Mesajul este clar: Italia va face ceea ce trebuie pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, dar o va face în ritmul propriu”, a declarat Galietti.