Nu e foarte clar dacă taxele lui Trump se încadrează într-o strategie economică pe termen lung sau sunt mai mult un instrument de constrângere geopolitică pe termen scurt, arată o analiză a BRD transmisă investitorilor și consultată de HotNews.ro. Un lucru însă este cert – ele erodează percepția globală a SUA ca partener stabil și pot submina o piatră de temelie a puterii financiare a SUA, notează autorii analizei, potrivit hotnews.ro.

Taxele lui Trump pot fi privite ca o nouă fază (de re-cablare a sistemului comercial internațional) în schimbarea de paradigmă demarată la începutul acestui deceniu, manifestând un impact sistemic care se derulează pe mai multe straturi asupra economiei mondiale. În 2024, importurile de mărfuri din SUA s-au ridicat la 3,3 trilioane USD din PIB nominal (111% din PIB-ul nominal). Ele marchează o schimbare de la cooperare la confruntare, de la interdependență la reziliență, se mai arată în textul asumat de economistul-șef al BRD, Florian Libocor, împreună cu 3 membri ai Departamentului de Research al băncii: Laura Simion, Ioan Mincu și Andrei Bondoc.

De asemenea, merită remarcată dihotomia dintre intenția declarată de „relocare” a locurilor de muncă din producție în SUA și resursele limitate de muncă, luând în considerare în special politicile anti-imigrație, se mai precizează în document. Poate dezvoltarea robotilor și AI să umple golul suficient de repede?, se întreabă aceștia.

Direcția este învăluită în incertitudine, în funcție de alegerile făcute de partenerii comerciali (răzbunare, de-escaladare sau rămânând pe margine) și capacitatea de a reechilibra structura creșterii (de la concentrarea la export la consum), precum și a companiilor (luând lovitura asupra profiturilor; ajustarea prețurilor și reducerea costurilor)..

Totuși, opinia dominantă citată de autorii analizei, este că tarifele lui Trump vor slăbi creșterea economică a SUA, dacă nu chiar vor declanșa recesiunea.

Dealtfel, Goldman Sachs și-a revizuit previziunile de creștere și inflație din SUA într-o direcție de stagflație (crește probabilitatea de recesiune la 45%), urmate de revizuiri și mai agresive de la JP Morgan (PIB-ul SUA se va contracta cu 0,3% în 2025). Cu toate acestea, orice prognoză economică bazată pe tarifele anunțate este extrem de instabilă, parțial din cauza posibilității unor pivotări ale pliticilor politică (stimulare monetară/fiscală sau ajustarea tarifelor).

Băncile centrale majore sunt acum prinse între ciocan și nicovală – îngrijorări cu privire la încetinirea creșterii și așteptări în creștere privind inflația pe termen scurt. Abordarea „așteptăm și vedem ce urmează” este reacția dezirabilă pe termen scurt pentru a evita pași care să fie costisitori.

Președintele FED a declarat că impactul economic al noilor tarife va fi probabil semnificativ mai mare decât se aștepta și că efectele ar putea fi mai persistente. Între timp, piețele pariază acum pe patru reduceri de 25 de puncte de bază ale ratei fondurilor federale în 2025.

Piețele rămân foarte sensibile la orice titluri media legate de taxele vamale. Ultimele sesiuni de tranzacționare au fost caracterizate de turbulențe, iar volatilitatea a fost neobișnuit de mare.

Evoluții interne (potrivit deciziilor BNR)

Comparativ cu sfârșitul anului 2024, inflația a scăzut mai puțin decât se anticipase , pe fondul unor evoluții compensatoare ale principalelor articole din coșul de consum. Potrivit evaluării BNR, rata anuală a inflației va fluctua în continuare în semestrul I 2025, continuând să scadă în martie pe o traiectorie mai ridicată decât în ​​prognoza pe termen mediu din februarie 2025, înainte de a crește apoi moderat în T2.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii economice tîn primul trimestru, implicând o rată anuală de creștere a PIB-ului relativ similară cu cea din trimestrul precedent.

Incertitudinile și riscurile sporite decurg din evoluția viitoare a prețurilor la energie și alimente, având în vedere și legislația în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială luate de economiile dezvoltate.