O conservatoare radicală, prima femeie aleasă vreodată la șefia guvernului japonez. Cine este și ce vrea prim-ministra Sanae Takaichi

Conservatoarea radicală Sanae Takaichi a scris istorie, marți, câștigând un vot parlamentar pentru a deveni prima femeie prim-ministru a Japoniei.

Ea va depune marți seară jurământul, scrie Reuters.

Takaichi a obținut 237 de voturi în primul tur de scrutin, eliminând necesitatea unui al doilea tur de scrutin în Camera Inferioară a legislativului, care are 465 de locuri, potrivit postului public de televiziune NHK.

Victoria lui Takaichi vine după ce Partidul său Liberal Democrat (LDP), aflat la guvernare, s-a aliat cu Partidul Inovării din Japonia (JIP) și, potrivit unor surse, a semnat un acord în weekend pentru formarea unui guvern de coaliție.

Takaichi a acceptat să susțină politicile JIP, cum ar fi reducerea numărului de locuri în parlament, învățământul liceal gratuit și o pauză de doi ani în ceea ce privește taxa pe consumul alimentar, potrivit Reuters.

Clasa politică, tot mai fragmentată

Discipolă a fostului prim-ministru Shinzo Abe și admiratoare a lui Margaret Thatcher, Takaichi pare dornică să revină la politica de stimulare economică adoptată în trecut de Abe, în încercarea de a relansa o economie afectată de creștere lentă și de inflație.

Nu va fi simplu.

Împreună, cele două partide au cu două locuri mai puțin decât majoritatea în camera inferioară, ceea ce înseamnă că ea va trebui să curteze alte grupuri de opoziție pentru a guverna eficient și pentru a obține aprobarea unui buget suplimentar viitor.

Ea preia conducerea țării într-un moment în care politica japoneză pare mai fragmentată ca niciodată în istoria recentă, în parte datorită ascensiunii partidului de extremă dreapta Sanseito, care a atras alegători de la LDP.

Fostul partener de coaliție al LDP, partidul mai moderat Komeito, a rupt alianța de 26 de ani în această lună, după ce partidul a ales-o pe Takaichi la șefie.

Planurile lui Takaichi

Japonia este afectată de creșterea prețurilor, deoarece yenul mai slab a determinat creșterea costurilor importurilor la toate produsele, de la alimente la combustibil. Creșterea prețurilor și salariile scăzute au stârnit furia publicului și au alimentat sprijinul pentru grupurile de opoziție, inclusiv pentru noii veniți de extremă dreapta.

În timpul campaniei, Takaichi a declarat că apărarea și securitatea națională vor fi pilonii de bază ai oricărei administrații pe care o va conduce.

Ea s-a angajat să crească cheltuielile Japoniei pentru apărare și să aprofundeze cooperarea cu Statele Unite și alți parteneri în domeniul securității.

Migrația va fi și ea o chestiune importantă pe agendă, în condițiile îngrijorării japonezilor.

O vizitatoare frecventă a sanctuarului Yasukuni din Tokyo, pe care vecinii asiatici îl consideră un simbol al agresiunii din timpul războiului, ea a solicitat, de asemenea, revizuirea constituției pacifiste postbelice a Japoniei pentru a recunoaște existența forțelor militare ale națiunii.

Un moment crucial pentru femeile din Japonia?

Victoria lui Takaichi, au observat unii comentatori, marchează un moment crucial pentru o țară în care bărbații dețin încă o influență copleșitoare.

Multe femei japoneze speră ca Takaichi să contribuie la normalizarea imaginii femeilor în poziții de conducere și să-și folosească influența pentru a promova politici favorabile familiei, cum ar fi extinderea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor.

Dar alți activiști și observatori, în special de stânga, și-au exprimat îngrijorarea că ea va continua de fapt să susțină politici care au împiedicat progresul femeilor japoneze.

Conservatoarea convinsă, Takaichi a promovat structurile familiei „tradiționale” într-o societate în care femeile sunt încă obligate să se ocupe de o mare parte din treburile casnice și de creșterea copiilor.

Ea susține legile actuale care interzic cuplurilor căsătorite să aibă nume de familie diferite, ceea ce le obligă pe femei să ia numele bărbatului.

De asemenea, s-a opus legilor care ar permite unei femei să devină împărat.

Momoko Nojo, fondatoarea „No Youth No Japan”, un grup de susținere a tinerilor, a spus pentru New York Times că alegerea lui Takaichi este „foarte simbolică”.

Ea a adăugat însă că „situația femeilor nu se va îmbunătăți”, având în vedere ideologia conservatoare a multor oficiali și alegători ai Partidului Liberal Democrat.

„Ea este prima femeie care a făcut acest pas înainte”, a spus Nojo. „Dar a ajuns în această poziție descurajând egalitatea de gen în societate. Nu cred că va face progrese semnificative”, a adăugat bea.

Bărbații la putere

Japonia a rămas mult în urma altor state democratice în ceea ce privește participarea femeilor îm politică.

Femeile dețineau aproximativ 16% din locurile din camera inferioară a Parlamentului luna trecută, ceea ce plasează Japonia pe locul 141 din 183 de țări în ceea ce privește proporția femeilor în legislativul național, potrivit Uniunii Interparlamentare, o organizație cu sediul în Elveția.

Anul trecut, 73 de femei au câștigat locuri în Parlament în urma alegerilor generale, un record. Dar femeile sunt încă rare la cele mai înalte niveluri ale guvernului: în actualul cabinet sunt doar două femei.

În lumea afacerilor, rata de participare a femeilor pe piața muncii din Japonia o depășește pe cea din multe alte economii avansate, inclusiv din Statele Unite.

Cu toate acestea, un număr semnificativ de femei ocupă funcții relativ inferioare.

Mai mult de jumătate dintre firmele japoneze au o echipă de conducere formată exclusiv din bărbați, potrivit unui sondaj recent realizat pe un eșantion de peste 20.000 de companii japoneze, compilat de furnizorul de date Teikoku Databank.

Mărturisirea lui Takaichi

La începutul carierei, Takaichi a vorbit despre izolarea pe care o simțea uneori ca femeie în politică.

Într-o carte publicată în 1995, scrisă la doi ani după ce a fost aleasă pentru prima dată în Parlament din prefectura Nara, în vestul Japoniei, ea și-a amintit că se simțea exclusă atunci când colegii bărbați organizau întâlniri nocturne în cluburi și saune.

„În ultima vreme, am renunțat și am început să merg cu ei oriunde s-ar duce”, a scris ea.

Ea a scris că visa la ziua în care femeile din politică vor putea fi ele însele.

„O adevărată eră pentru femei va sosi atunci când vor apărea multe femei politiciene care nu sunt nici de tipul mascotei care își exploatează excesiv feminitatea, nici de tipul dur care își renunță excesiv la feminitate”, a scris ea.

În vreme ce a promis că va face eforturi pentru a crește numărul femeilor din cabinetul său până la „nivelul nordic”, care se apropie de obicei de 50%, ea a respins în repetate rânduri ideea cotelor de diversitate pe care unii activiști pentru egalitatea de gen le consideră necesare.