Starea economiei Rusiei a fost unul dintre cele mai dificile subiecte de evaluat în perioada războiului. Contrar previziunilor apocaliptice ale experților, țara a rezistat șocului sancțiunilor din 2022 și a revenit chiar la creștere economică - impulsionată în mare parte de cheltuielile militare în creștere, dar și de prețurile ridicate la energie și, în unele cazuri, de reconfigurarea cu succes a lanțurilor de aprovizionare perturbate. Aceste „amortizoare” nu au avut însă puteri nelimitate. Până în 2025, riscurile acumulate au atins un punct critic. Creșterea economică s-a oprit aproape complet, prețurile petrolului au scăzut, iar Kremlinul se confruntă cu o lipsă tot mai mare de fonduri pentru a-și finanța războiul din Ucraina. Guvernul a recurs la măsuri nepopulare, inclusiv la creșterea impozitelor pentru întreprinderi și gospodării. Chiar și așa, economia nu este încă pe punctul de a se prăbuși, anunță analiștii economici citați de Meduza, scrie digi24.ro.
După doi ani de creștere alimentată de război, economia Rusiei încetinește până aproape de zero
Creșterea anuală a PIB a scăzut de la 1,4% în primul trimestru al anului 2025 și 1,1% în al doilea trimestru la doar 0,6% în al treilea trimestru. Este probabilă o contracție modestă în al patrulea trimestru, iar la începutul anului 2026 ar putea urma o recesiune tehnică. Cu toate acestea, economia ar putea rămâne la limită în teritoriu pozitiv în primul trimestru, înregistrând o creștere a PIB-ului de aproximativ 0,5-0,6%, a declarat pentru Meduza un economist senior al unui centru de analiză rus.
Această oscilare în jurul valorii zero nu semnifică un colaps economic. Mai degrabă, reflectă o revenire la potențialul de creștere economică după doi ani de supraîncălzire alimentată de cheltuielile militare. În 2023 și 2024, creșterea PIB a depășit 4%, un nivel nemaiîntâlnit în ultimul deceniu, cu excepția anului 2021.
Deoarece guvernul rus cheltuiește pentru război ca și cum nu ar exista ziua de mâine, inflația este alimentată continuu și scade mult mai lent decât ar dori Banca Centrală, arată Meduza. Pentru a preveni creșterea necontrolată a prețurilor de consum, autoritatea de reglementare a fost nevoită să mențină rata dobânzii de referință la niveluri excepțional de ridicate.
Pe măsură ce creșterea economică s-a răcit în 2025, Banca Centrală a început să reducă rata foarte prudent. Potrivit băncii, la 15 decembrie, inflația anuală se situa la 5,8% și se preconizează că va fi sub 6% pentru anul respectiv - încă peste ținta de 4% a băncii. Între timp, așteptările gospodăriilor privind inflația pentru anul următor au urcat la 13,7%, revenind la nivelurile de la începutul anului 2025.
La ultima reuniune a consiliului de administrație din 2025, Banca Centrală a reușit să reducă rata dobânzii de referință doar ușor, la 16%. În prezent, aceasta prognozează o creștere a PIB-ului de 0,5-1% pentru 2025 și între 0,5% și 1,5% în 2026.
Creștere rapidă a sectorului militar, în detrimentul economiei civile
În 2025, industria rusă s-a divizat și mai clar în două sectoare inegale: o economie militară în creștere, prioritară pentru finanțarea bugetară, și un sector civil care stagnează — și în unele industrii se află deja în declin accentuat —, deoarece ratele ridicate ale dobânzii impuse de Banca Centrală blochează accesul la credite.
Producția din sectorul civil al industriei prelucrătoare a rămas cu aproape 5% sub nivelul din decembrie 2024 în ultimele trei luni, potrivit unei analize realizate în noiembrie de Centrul de Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt.
Aproximativ două treimi din creșterea bruscă a producției industriale înregistrată în octombrie a provenit din sectoare dominate de industria de apărare. Potrivit Rosstat, producția industrială totală a crescut cu 3% în octombrie față de luna precedentă, impulsionată în mare parte de producția legată de apărare.
În același timp, producția de materiale de construcții și sticlă este în scădere de aproximativ un an, producția de materiale de construcții de bază scăzând cu aproximativ 11-12% în această perioadă.
Recesiunea din industria auto a fost generalizată, afectând toate categoriile majore de produse. În octombrie, producția de vehicule a scăzut cu 8,9% față de luna precedentă și cu 61,6% față de octombrie anul precedent.
Chiar și creșterea semnificativă înregistrată în categoria „alte echipamente de transport”, care a crescut cu 41% față de anul precedent, ascunde divergențe majore în cadrul sectorului: producția de aeronave a crescut cu 86%, în timp ce producția de vagoane de cale ferată a scăzut cu 33,7%. Pe măsură ce Căile Ferate Ruse au redus programele de investiții sub greutatea unei datorii de aproape patru trilioane de ruble (52,6 miliarde de dolari), investițiile reale de capital în transportul feroviar de marfă au scăzut cu 26,5% în prima jumătate a anului 2025, în timp ce investițiile în transportul feroviar de pasageri au scăzut cu 47,6%.
Finanțarea bugetară preferențială pentru industria de apărare a mărit deficitul bugetului federal și a alimentat inflația, lăsând Banca Centrală a Rusiei în imposibilitatea de a reduce semnificativ ratele dobânzilor. Cu rata dobânzii de referință încă în două cifre, creditul rămâne prohibitiv de scump — o povară suportată în primul rând de industriile civile.
Plățile dobânzilor consumă, de asemenea, o parte din ce în ce mai mare din veniturile corporative. Până în al treilea trimestru al anului 2025, companiile dedicau un procent record de 38% din profiturile lor serviciului datoriei.
Între timp, lipsa forței de muncă a devenit cronică. Pierderile cauzate de război, emigrație și scăderea bruscă a fluxului de migranți din Asia Centrală au lăsat Rusia în fața unei crize acute de forță de muncă. Șomajul oficial rămâne extrem de scăzut, la 2,2%, dar analiștii de la Centrul de Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt spun că acest lucru ascunde probabil problemele din „interiorul companiilor”, unde acestea iau forma șomajului ascuns prin reducerea orelor de lucru.
Veniturile din petrol și gaze, în scădere
Totul indică faptul că veniturile din petrol și gaze vor scădea și mai mult în 2026 decât în 2025. Principalul factor nu este atât scăderea volumului exporturilor din cauza sancțiunilor impuse de SUA asupra Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă aproximativ jumătate din producția de petrol a Rusiei, cât faptul că țițeiul rusesc a devenit și mai ieftin — prins între constrângerile legate de sancțiuni și o scădere globală mai amplă a prețurilor materiilor prime.
„În ciuda sancțiunilor, în ciuda anunțurilor că India și China reduc achizițiile de petrol rusesc, în ciuda atacurilor, livrările de țiței rusesc sunt în creștere – așa cum, în linii mari, ar trebui să fie în conformitate cu decizia OPEC+”, a declarat Serghei Vakulenko, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. Conform planului, Rusia a crescut producția la 3,54 milioane de barili pe zi de țiței exportat pe mare, a adăugat el.
Creșterea este vizibilă în date. În octombrie, creșterea în industriile extractive a atins 0,7%, în creștere față de media de 0,2% pe lună din al treilea trimestru. Această creștere a fost generalizată, afectând toate grupurile majore de produse.
Scăderea prețurilor petrolului a fost determinată de o creștere a ofertei — mai ales din partea țărilor OPEC+, conduse de Arabia Saudită, care a petrecut o mare parte a anului accelerând rapid producția care fusese înghețată după pandemie. Dincolo de OPEC+, producția a crescut și în Statele Unite, Brazilia, Guyana, Argentina și Canada. Ca urmare, piața mondială a petrolului ar putea înregistra un surplus record în 2026.
Analiștii Agenției Internaționale pentru Energie estimează că, având în vedere un excedent de patru milioane de barili pe zi, prețul mediu al țițeiului Brent în anul viitor va fi de aproximativ 55 de dolari pe baril. Pentru comparație, prețurile plătite de cumpărătorii indieni pentru țițeiul Urals din Rusia – luând în calcul transportul și asigurarea – au fost în medie de aproximativ 57 de dolari în ultima lună.
„Prețurile petrolului au scăzut la nivel global, iar reducerea prețului țițeiului rusesc față de prețul de referință în porturile de destinație s-a mărit cu încă 3-4 dolari pe baril”, a spus Vakulenko. „În prezent, majoritatea tancurilor care părăsesc porturile rusești de pe Atlantic nu se îndreaptă spre India sau China, ci spre Egipt. De acolo, desigur, un tanc poate schimba din nou destinația declarată și poate spune că acum navighează pe ruta Egipt-India sau Egipt-China.”
Fiecare nivel suplimentar de ascundere – intermediari care își asumă riscuri legale și financiare, transferuri de la navă la navă pe mare și alte mecanisme utilizate pentru a anonimizarea petrolului rusesc – are un cost, a remarcat Vakulenko.
Conform datelor de la Argus Media, reducerea medie pentru țițeiul Urals este în prezent de aproximativ 27 de dolari pe baril, deși scade la aproximativ 7,5 dolari până ajunge în India. Nu este clar cât din această diferență ajunge în cele din urmă în Rusia. Ce este clar este că, cu cât petrolul este mai ieftin, cu atât este mai puternică tentația cumpărătorilor de a închide ochii când vine vorba de sancțiuni.
Economia poate suporta încă un an de război - cu prețul unei degradări accentuate a nivelului de trai
Începând din ianuarie, guvernul rus va majora taxa pe valoarea adăugată la 22%, în principal pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor militare. În același timp, tarifele la utilități vor continua să crească: în 2025, costurile utilităților casnice au crescut cu aproape 12% în medie la nivel național, iar în 2026 sunt prevăzute noi majorări. De asemenea, se introduce o nouă taxă pe produsele electronice importate, în timp ce povara fiscală asupra întreprinderilor mici este majorată semnificativ. Toate acestea se adaugă modificărilor anterioare, inclusiv creșterea impozitului pe profitul societăților comerciale de la 20% la 25% și introducerea unui impozit progresiv pe veniturile personale cu o rată maximă de 22% începând din 2025 - iar guvernul se angajează să nu mai majoreze impozitele înainte de 2030.
„Toate acestea au un cost pentru economie”, a declarat pentru Meduza un economist senior al unui centru de analiză rus. „Impozitele mai mari descurajează industriile civile, reduc investițiile și consumul și, în cele din urmă, scad nivelul de trai mediu în comparație cu ceea ce ar fi posibil în alte condiții.”
Chiar și după majorarea impozitelor pentru gospodării și întreprinderi, cheltuielile militare – presupunând că nu vor crește în continuare în termeni reali – nu pot fi acoperite în totalitate fără a genera un deficit. Iar acest deficit s-ar putea adânci pur și simplu ca urmare a condițiilor nefavorabile din exporturile de petrol, a adăugat economistul.
Chiar dacă războiul s-ar termina cumva mâine, economia Rusiei ar plăti pentru el în următorii ani.