O galaxie care a rămas neschimbată timp de 7 miliarde de ani — o raritate în univers — a fost observată de astronomi, oferind o privire asupra istoriei cosmice și adăugându-se la o colecție enigmatică de obiecte numite relicve sau „galaxii fosile”, scrie CNN, transmite g4media.ro.

Aceste ciudățenii spațiale sunt galaxii care, după o fază inițială de formare intensă a stelelor, scapă de traiectoria evolutivă preconizată. În timp ce alte galaxii se extind și fuzionează între ele, galaxiile fosile rămân practic inactive. Ca niște capsule temporale celeste, ele oferă o imagine a universului antic și permit astronomilor să examineze mecanismul formării galaxiilor.

Galaxia fosilă recent descoperită — numită KiDS J0842+0059 — se află la aproximativ 3 miliarde de ani-lumină de Pământ, fiind atât cea mai îndepărtată, cât și prima de acest fel observată în afara universului local, regiunea spațiului cea mai apropiată de Pământ, cu o rază de aproximativ 1 miliard de ani-lumină. A fost descoperită de o echipă de astronomi condusă de Institutul Național Italian de Astrofizică (INAF), folosind imagini de înaltă rezoluție de la Large Binocular Telescope din Arizona.

Foarte compacte, foarte masive
Astronomii cred că cele mai masive galaxii se formează în două faze, potrivit coautoarei studiului, Chiara Spiniello, cercetătoare la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

„Mai întâi, are loc o explozie timpurie de formare a stelelor, o activitate foarte rapidă și violentă”, a spus ea. „Ajungem să avem ceva foarte compact și mic, progenitorul acestei relicve.”

Galaxiile fosile sunt cruciale deoarece reprezintă o legătură directă cu populația masivă de galaxii care a existat cu miliarde de ani în urmă, a spus Michele Cappellari, profesor de astrofizică la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu. „Ca „fosile vii”, ele au evitat fuziunile haotice și creșterea pe care le-au experimentat majoritatea celorlalte galaxii masive. Studierea lor ne permite să reconstituim condițiile universului în perioada sa incipientă și să înțelegem exploziile inițiale de formare a stelelor”, a spus el.

Ceea ce a determinat aceste galaxii să înceteze brusc formarea de stele este o întrebare importantă, a adăugat el. „Dovezile provenite atât din observații locale, cât și din observații (îndepărtate) sugerează că feedback-ul de la găurile negre supermasive ar putea fi responsabil”, a spus Cappellari. „Aceste găuri negre pot produce vânturi puternice care expulzează sau încălzesc gazul dintr-o galaxie, împiedicând formarea de stele. Cu toate acestea, acest domeniu rămâne unul activ de cercetare.”