O pâine veche de 5.000 de ani a fost descoperită de arheologi în Turcia, unde este acum reprodusă, alimentând interesul pentru cultivarea grâului antic, mai bine adaptat la condițiile de secetă, scrie Le Figaro, potrivit g4media.ro.
„Aceasta este cea mai veche pâine cu drojdie și coaptă descoperită în timpul unei săpături și a reușit în mare măsură să își păstreze forma”, spune Murat Türkteki, arheolog și director al săpăturilor de la Küllüoba, la 35 km de orașul Eskisehir, în centrul țării.
„Pâinea este o descoperire rară în timpul unor săpături. De obicei, găsim doar firimituri. Dar aici, ea a fost conservată pentru că a fost arsă și îngropată”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la descoperirea făcută publică săptămâna trecută.
Rotundă și plată ca o vafă, cu un diametru de 12 cm, pâinea Küllüoba a fost descoperită în septembrie 2024, carbonizată și îngropată sub pragul unei locuințe construite în epoca bronzului, în jurul anului 3.300 î.Hr. O bucată fusese smulsă, înainte ca pâinea să fie arsă și apoi îngropată când a fost construită locuința. „Acest lucru ne face să ne gândim la un ritual al abundenței”, spune Türkteki.
O descoperire emoționantă
În absența urmelor scrise, civilizația anatoliană Küllüoba rămâne în mare parte misterioasă, la fel ca și obiceiurile locuitorilor săi de a-și îngropa casele înainte de a se muta în altă parte sau de a construi noi locuințe peste structuri vechi, formând astfel movile. În epoca bronzului, Hatti, un popor din Anatolia care a precedat hitiții, a trăit în regiunea Eskisehir.
„Küllüoba era o aglomerare urbană de mărime medie, cu activități comerciale, meșteșugărești, agricole și miniere. Exista în mod clar o anumită ordine familială și socială”, explică arheologul Deniz Sari. Analizele au arătat că pâinea a fost făcută din făină dintr-un soi antic de grâu și semințe de linte, iar frunza unei plante încă nedeterminate a fost folosită ca drojdie.
Pâinea carbonizată a fost expusă de miercuri la Muzeul Arheologic Eskisehir. „Am fost foarte mișcați de această descoperire. În timp ce vorbeam cu directorul nostru de cercetări, mă întrebam dacă am putea reproduce această pâine”, spune Ayse Ünlüce, primarul orașului Eskisehir. Pentru a se apropia cât mai mult de rețeta originală, după ce a analizat pâinea, care datează de mii de ani, municipalitatea a ales să folosească grâu Kavilca, un soi apropiat și, de asemenea, străvechi, bulgur și linte.
Protejarea și transmiterea acestui patrimoniu
În incinta Halk Ekmek (Pâinea poporului, în turcă), o brutărie municipală care oferă pâine la prețuri reduse, angajații au modelat manual 300 de pâini de Küllüoba în fiecare zi, în ultima săptămână. „Combinația de făină de grâu vechi, linte și bulgur produce o pâine bogată și sățioasă, cu un conținut scăzut de gluten și fără conservanți”, explică Serap Güler, directorul Halk Ekmek din Eskisehir.
Primele pâini de Küllüoba, vândute sub formă de prăjituri de 300 de grame pentru 50 de lire turcești (aproximativ 1,12 euro), s-au epuizat în câteva ore. „Am fugit pentru că mi-era teamă că nu va mai rămâne nimic. Sunt curioasă să știu ce gust are această pâine străveche”, explică Suzan Kuru, o clientă. „Aceste meleaguri au păstrat această pâine timp de 5.000 de ani și ne-au oferit acest dar. Avem datoria să protejăm acest patrimoniu și să îl transmitem mai departe”, spune dna Ünlüce.
Provincia Eskisehir, cândva bogată în surse de apă, suferă acum de secetă. „Ne confruntăm cu o criză climatică, dar continuăm să cultivăm porumb și floarea-soarelui, care necesită multă apă. Strămoșii noștri ne dau o lecție. La fel ca ei, ar trebui să ne orientăm către culturi care necesită puțină apă”, spune primarul, care ar dori să relanseze cultivarea grâului Kavilca în regiunea sa, care este rezistent la secetă și boli. „Avem nevoie de politici publice foarte puternice în acest sens. Cultivarea grâului antic va fi un pas simbolic în această direcție”, crede ea.