În timp ce migrația anuală a balenelor cu cocoașă este în plină desfășurare în această perioadă, cu mii de balene trecând pe lângă coasta australiană, există relatări conform cărora delfinii se alătură mișcării în masă. Dar acest lucru nu este o întâmplare. Un nou studiu, publicat în Discover Animals, arată că interacțiunile între specii, între delfini și balene, sunt răspândite și frecvente în întreaga lume, scrie în The Conversation Olaf Meynecke, cercetător în științe marine și manager al programului „Balenele și clima” la Universitatea Griffith din Australia și unul dintre autorii lucrării, scrie digi24.ro

Au existat mai multe relatări despre interacțiuni între balene și delfini în trecut. Una dintre ele, care a uimit publicul în 2004, a prezentat o balenă cu cocoașă în Hawaii care ridica în mod repetat un delfin cu bot gros pe capul său. 

Cercetătorii au sugerat că un contact atât de strâns între balene și delfini este probabil foarte rar – și poate fi legat de îngrijire. Însă, datorită tehnologiei dronelor, sunt documentate frecvent și alte forme de interacțiuni, precum hrănirea în comun, joaca și hărțuirea. Multe dintre acestea sunt prezentate și pe rețelele de socializare.
 

Lumea văzută prin ochii unei balene 

Pentru noul studiu, cercetătorii au analizat 199 de interacțiuni independente între balene și delfini, implicând 19 specii diferite. Aceste interacțiuni s-au desfășurat pe parcursul a două decenii și au avut loc în 17 țări. Oamenii de știință au folosit platforme de socializare – precum Facebook, YouTube și Instagram – și imagini furnizate de cetățeni pentru a obține o varietate de observații. Fiecare înregistrare a fost analizată cu atenție pentru a identifica speciile implicate, a valida interacțiunea și a clasifica comportamentele. 

Două cazuri suplimentare au provenit de la camere atașate la balene cu cocoașă. Acestea au oferit o perspectivă subacvatică, „prin ochii balenelor”, asupra întâlnirilor lor cu delfinii. Au fost catalogate comportamente precum rostogolirea, lovirea cu coada, călăritul pe bot și frecarea, și au fost clasificate pozițiile delfinilor în raport cu părțile corpului balenelor, cum ar fi capul, flancul și coada.

Se distrează sau se luptă? 

Studiul a contrazis ipotezele anterioare conform cărora interacțiunile între specii între delfini și balene sunt foarte rare. Cea mai frecventă interacțiune a fost înotul delfinilor în apropierea capului balenei. Aceasta a reprezentat 80% din pozițiile delfinilor observate. Balenele cu cocoașă au fost specia de balene cea mai implicată, în timp ce delfinii cu bot gros au fost cei mai activi dintre delfini. Pe baza videoclipurilor analizate, delfinii au inițiat majoritatea interacțiunilor prin înotatul exact în fața balenei, înotul în formație sau chiar atingerea balenelor. În mai mult de un sfert din cazuri, balenele au răspuns în moduri aparent similare. 

De exemplu, balenele cu cocoașă se rostogoleau adesea, își expuneau burta sau se întorceau ușor spre delfini. Lovitura cu coada și alte semne de stres sau agresivitate au fost rare (aproximativ 5% din cazuri). Ca urmare, cercetătorii au clasificat mai mult de o treime din toate interacțiunile dintre balenele cu cocoașă și delfini ca fiind pozitive sau posibile jocuri sociale. Cele două înregistrări video realizate cu camere video au revelat interacțiuni nedocumentate anterior. Delfinii au fost observați urmărind balenele cu cocoașă nu numai la suprafață, ci și până la fundul oceanului. Ei au menținut contactul vizual sau chiar au atins capul balenelor, sugerând o interacțiune intenționată, posibil socială.

Capacități emoționale avansate 

Descoperirile remodelează înțelegerea umană asupra modului în care mamiferele marine sociale din specii diferite interacționează. Ele sugerează că interacțiunea între specii de mamifere marine poate fi mult mai răspândită și mai complexă decât se credea anterior. Delfinii pot căuta balenele ca tovarăși pentru stimulare, joacă sau chiar comportament de curtare. 

În același timp, anumite specii de balene, în special balenele cu cocoașă, pot nu numai să tolereze, ci și să interacționeze cu delfinii într-o capacitate socială. Această dinamică între specii adaugă o nouă dimensiune ecologiei sociale a mamiferelor marine și ar putea indica elemente culturale în societățile balenelor și delfinilor. Cooperarea, jocul și bucuria aparentă observate în multe interacțiuni reflectă capacități cognitive și emoționale avansate. 

Studiul demonstrează, de asemenea, puterea noilor tehnologii și a științei comunitare. Rețelele sociale și dronele s-au dovedit a fi de neprețuit pentru colectarea unei game diverse de date comportamentale pe care studiile tradiționale le-ar putea omite. Datele din rețelele sociale au limitări, cum ar fi prejudecățile geografice și ale observatorilor cauzate de unghiurile, înălțimile, echipamentele și frecvența de utilizare a rețelelor sociale. Dar ele completează alte date și ajută la descoperirea unor comportamente necunoscute până acum. 

Balenele și delfinii nu doar coexistă, ci se caută reciproc. Studii viitoare care să includă înregistrări acustice și perioade de observare mai lungi ar putea dezvălui și mai mult motivațiile și semnificațiile din spatele acestor întâlniri fascinante.