Biroul central de combatere a criminalităţii cibernetice (CBZC) din Polonia a arestat luni şapte bărbaţi suspectaţi de terorism cibernetic, după ce aceştia au lansat peste 380 de ameninţări false cu bombă care au paralizat spitale, şcoli, tribunale, birouri guvernamentale şi au obligat chiar şi evacuarea cancelariei prezidenţiale, relatează EFE, preluată de Agerpres, scrie hotnews.ro.
Suspecţii reţinuţi acţionau în mod coordonat din 2021, iar alertele lor false cu bombe au dus la evacuarea a aproape 12.000 de persoane în total, a informat Parchetul polonez. Cei şapte se pare că operau prin trimiterea de e-mailuri şi mesaje anonime şi au acţionat în peste 1.500 de ocazii împotriva unor instituţii şi organisme publice şi au vizat şi perimetre aglomerate.
Amploarea ameninţărilor a inclus trimiteri de alerte false în afara Poloniei, precum SUA şi Norvegia, dar în toate cazurile acţiunile au fost pregătite pe teritoriul polonez, în special în oraşul Poznan (centru), conform autorităţilor.
Suspecţii reţinuţi sunt acuzaţi de participarea la o grupare criminală organizată, ameninţări de natură teroristă şi, în unele cazuri, deţinerea de material pedofil. Unul dintre aceştia, un tânăr de 19 ani, a fost arestat după ce a trimis ameninţări false unei şcoli ca „răzbunare pentru pierderea unei partide într-un joc online”.
Reţeaua s-a extins în timp prin recrutarea de noi membri din grupuri de utilizatori de jocuri video, care erau instruiţi pas cu pas cu privire la modul de desfăşurare a acţiunilor lor în schimbul unor monede virtuale.
Anna Marszalek, purtătoare de cuvânt a parchetului regional din Poznan, a declarat că dintre cei şapte, există un suspect principal ale cărui „activităţi sunt considerate infracţiuni teroriste, întrucât acesta a acţionat cu intenţia de a provoca o stare de panică în rândul unui grup numeros de persoane”. Un altul, de la vârful reţelei, riscă o pedeapsă de până la 22 de ani şi jumătate de închisoare.
Marcin Zagorski, purtătorul de cuvânt al Poliţiei pentru combaterea criminalităţii informatice, a explicat că „obiectivul suspecţilor era paralizarea funcţionării instituţiilor publice”. Autorităţile poloneze investighează în prezent dacă respectiva reţea s-a aflat sau nu sub influenţa unor „servicii străine”, având în vedere că a practicat „alarme în cascadă”, observate şi în alte ţări.
Tactica numită „alarme în cascadă” este utilizată pentru a genera teamă şi confuzie în timpul unor procese politice sau al adunărilor mari de persoane, pentru a forţa evacuări şi a eroda încrederea instituţională, aşa cum s-a observat în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova din 2024.
Mai multe alarme false cu bombă au fost declanşate la secţiile de votare a diasporei moldovene în oraşe precum Bruxelles, Roma şi Frankfurt, forţând evacuarea secţiilor de votare şi suspendarea temporară a votului, aminteşte EFE.