După luni de tatonări diplomatice, președintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska, pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina, scrie hotnews.ro

Anunțul vine pe fondul unei schimbări vizibile de ton la Washington, după ce Occidentul l-a tratat pe Putin ca pe un paria încă din 2022, când a invadat Ucraina, provocând sute de mii de morți și distrugeri masive, comentează New York Times.

Întâlnirea va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război.

Pentru că Ucraina nu va fi la masa negocierilor, șansele sunt reduse drastic pentru progres imediat. Totuși, un summit ar reprezenta o schimbare semnificativă în politica SUA și simplul fapt că un președinte american acceptă să discute direct cu Putin este considerat o victorie diplomatică pentru Kremlin, notează publicația americană.

De ce are loc summitul Trump-Putin acum?

De la începutul mandatului, Trump și Putin au evitat programarea unei întâlniri oficiale. Liderul rus, convins că armata sa avansează în Ucraina, nu a dorit să facă pași concreți spre un summit. Trump, la rândul său, s-a ferit să pară că acceptă o înfrângere diplomatică, deși a criticat ajutorul militar american acordat Kievului.

Schimbarea de direcție a venit pe fondul amenințării cu noi sancțiuni severe dacă Rusia nu va pune capăt războiului. Frustat, Trump a pus un termen limită pentru vineri, amenințând cu noi sancțiuni dacă Moscova nu îi ascultă cererile. Și-a respectat parțial amenințările, majorând drastic joi tarifele pentru importurile din India, ca represalii pentru continuarea achiziției de petrol rusesc.

Cererea Rusiei pentru un summit a venit chiar în momentul în care se apropia termenul limită pentru noile sancțiuni promise de Trump. Vestea întâlnirii a apărut la scurt timp după ce Steve Witkoff, trimisul special al liderului american, a avut o întâlnire cu Putin la Kremlin miercuri, deși niciuna dintre părți nu a dat detalii despre ce au discutat.

Ce vrea Putin?

Experții cred că Putin ar putea folosi întâlnirea ca pe o tactică de amânare și pentru a-și îmbănătăți relația cu SUA.

Summitul corespunde viziunii lui Putin asupra lumii, potrivit căreia marile puteri ar trebui să-și determine propriile sfere de influență, la fel cum Stalin s-a întâlnit cu președintele Franklin D. Roosevelt și cu prim-ministrul britanic Winston Churchill la Yalta în 1945 pentru a împărți Europa postbelică.

Putin consideră că vastul arsenal nuclear al Rusiei o face în continuare o putere mondială, chiar dacă produce foarte puțin din ceea ce restul lumii dorește, în afară de energie.

Putin, care a calificat destrămarea Uniunii Sovietice din 1991 drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”, a încercat timp de decenii să reafirme controlul Moscovei asupra Ucrainei.

Lista sa de cereri este previzibilă, comentează NYT: recunoașterea anexării estului Ucrainei, excluderea Kievului din NATO, limitarea armatei ucrainene și menținerea unei conduceri politice prietenoase față de Moscova.

Care este miza pentru Trump?

Trump a promis în campanie că va opri războiul „în 24 de ore”. Termenul limită a trecut de mult, dar el încă se consideră un negociator suprem. De asemenea, nu a ascuns faptul că își dorește Premiul Nobel pentru Pace și a legat meritul său de acest premiu de eforturile sale în Ucraina, printre alte conflicte.

După o perioadă în care părea să încline spre poziția Kremlinului, chiar cu încercarea de intimidare a lui Volodimir Zelenski în Biroul Oval, Trump a criticat recent bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene, numindu-le „scandaloase” și „dezgustătoare”.

Săptămâna aceasta, liderul de la Casa Albă a revenit la tema păcii. „Toată lumea este de acord că acest război trebuie să ia sfârșit și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a scris Trump pe platforma sa de socializare.

Ce șanse are Trump să aducă pacea în Ucraina?

Summitul nu va include Ucraina sau aliați europeni, ceea ce reduce drastic perspectivele unei înțelegeri. În ciuda pierderilor enorme pe care războiul le-a provocat Ucrainei în termeni de vieți omenești și distrugeri, sondajele indică faptul că o majoritate solidă a ucrainenilor respinge ideea de a face concesii teritoriale și de altă natură cerute de Kremlin.

Refuzul ambelor părți de a face concesii a blocat de mult timp orice efort de negociere a unui acord, iar în prezent există puține semne de optimism.

„Va fi o schimbare reală în rezolvarea conflictului? Sau doar un nou început fals, plin de zgomot și confuzie?”, se întreabă tabloidul rus Moskovsky Komsomolets.

Într-o primă reacție, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă că orice soluție care nu include Ucraina va fi „o soluție împotriva păcii”, potrivit BBC.

Ucraina „nu va ceda teritoriul său ocupanților”, a transmis Zelenski pe Telegram, după ce Trump a semnalat că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii într-un acord de pace cu Rusia.