Procurorul special din Coreea de Sud a cerut marți pedeapsa cu moartea pentru fostul președinte Yoon Suk Yeol, sub acuzația că a orchestrat o „insurecție” atunci când a impus temporar legea marțială în decembrie 2024, transmite Reuters, scrie hotnews.ro.
Infracțiunea este sancționată sever de legislația sud-coreeană, pedeapsa putând ajunge până la condamnarea la moarte în cazul unei sentințe de vinovăție, deși Coreea de Sud nu a pus în aplicare o sentință capitală de mai multe decenii.
În pledoaria finală susținută la Tribunalul Central din Seul, un procuror a declarat că anchetatorii au confirmat existența unui plan, presupus a fi fost coordonat de Yoon și de fostul său ministru al apărării, Kim Yong-hyun, încă din octombrie 2023, menit să-l mențină pe Yoon la putere.
„Yoon… susține că a instituit legea marțială de urgență pentru a proteja democrația liberală, însă legea marțială de urgență, neconstituțională și ilegală, a subminat funcționarea Adunării Naționale și a Comisiei Electorale… distrugând, de fapt, ordinea constituțională a democrației liberale”, a afirmat procurorul în concluziile finale.
„Inculpatul nu a manifestat un regret sincer pentru această infracțiune… și nici nu și-a cerut scuze în mod adecvat față de popor”.
Fostul președinte sud-coreean a fost înlăturat de la putere în aprilie
Yoon, în vârstă de 65 de ani, a negat acuzațiile. El a susținut că se afla în limitele atribuțiilor sale prezidențiale atunci când a declarat legea marțială pe 3 decembrie 2024 și că măsura a avut scopul de a trage un semnal de alarmă cu privire la obstrucționarea activității guvernului de către partidele de opoziție.
Tentativa sa de a instaura legea marțială s-a prăbușit însă rapid, după ce membrii parlamentului s-au opus ocupării sediului legislativului de către armată și au votat în plen pentru ridicarea măsurii dictate de Yoon.
Acesta a fost destituit definitiv din funcție de către Curtea Constituțională de la Seul în luna aprilie a anului trecut. El devenise în ianuarie 2025 primul președinte din istoria Coreei de Sud care a fost arestat în timpul exercitării mandatului.
Instanța este așteptată să se pronunțe asupra cazului în luna februarie. Sentința cerută de procurori nu este întotdeauna confirmată de instanțele sud-coreene.
Ce s-a întâmplat anterior când procurorii au cerut pedeapsa cu moartea pentru foști președinți
Într-un caz judiciar anterior, din perioada 1995–1996, când foștii președinți sud-coreeni Chun Doo-hwan și Roh Tae-woo au fost acuzați de insurecție, procurorii au cerut pedeapsa cu moartea pentru Chun și închisoare pe viață pentru Roh.
Instanța de fond a pronunțat condamnarea la moarte pentru Chun și o pedeapsă de 22 de ani și jumătate de închisoare pentru Roh, înainte ca o curte de apel să revizuiască sentințele la închisoare pe viață pentru Chun și 17 ani de detenție pentru Roh. Ambii au beneficiat ulterior de o grațiere prezidențială, după ce au petrecut aproximativ doi ani în închisoare.
O instanță din Coreea de Sud a pronunțat ultima sentință cu moartea în 2016, însă autoritățile nu au executat pe nimeni din 1997.
Biroul președintelui Lee Jae Myung, ales după ce Yoon a fost destituit anul trecut, a declarat într-un comunicat că „are încredere că sistemul judiciar se va pronunța… în conformitate cu legea, principiile și standardele publice”.