Noul președinte preia mandatul într-un moment critic pentru România, pe fondul amenințării cu retrogradarea ratingului de credit, a crizei deficitului bugetar și a pierderii încrederii în democrație, arată o analiză a Politico, potrivit hotnews.ro.

O muncă dificilă îl așteaptă pe noul președinte al României, Nicușor Dan, într-un moment în care țara se confruntă cu probleme economice grave și dezordine pe plan politic.

După ce răsturnat toate pariurile pentru a-l învinge pe George Simion în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din 18 mai, Dan trebuie să lucreze acum la formarea unui nou guvern, prin discuții între partidele politice proeuropene din Parlamentul României.

Acest proces, precum și numirea unui nou prim-ministru, ar putea dura câteva săptămâni. După ce va fi finalizat, noul guvern al lui Dan va avea de abordat o serie de probleme restante foarte grele.

Formarea unui guvern stabil

Dan a declarat că va lucra cu partidele pro-europene din parlament, deși cel mai mare dintre acestea – Partidul Social Democrat (PSD) – încă analizează dacă ar prefera să joace un rol de opoziție.

Dan dorește să îl nominalizeze în funcția de prim-ministru pe popularul președinte interimar Ilie Bolojan și să își definească drept prioritate reducerea deficitului bugetar al guvernului la 7,5% din PIB.

Dacă PSD refuză să se alăture unei coaliții de guvernare, acest obiectiv ar putea fi atins cu ajutorul unui guvern minoritar, dar asta ar face ca noua administrație să fie mai puțin stabilă, o perspectivă mai riscantă pentru investitorii nervoși, scrie Politico.

„România riscă o retrogradare a ratingului suveran, se află sub (o) procedură de deficit excesiv a UE și se confruntă cu probleme grave de încredere pe piață”, a declarat Elena Calistru, co-fondatoare și președintă a Funky Citizens, un ONG civic din București.

„Dan trebuie să își folosească capitalul politic nou dobândit pentru a facilita reforme fiscale dificile printr-o echipă economică coerentă”, a spus era, citată de Politico.

Asta înseamnă nominalizarea unui prim-ministru care poate controla o majoritate parlamentară axată pe reforme fiscale.

„România are nevoie cu disperare să trimită atât piețelor, cât și Comisiei Europene semnale puternice că este pregătită să implementeze măsuri serioase de disciplină fiscală”, a adăugat Calistru.

România în Europa

Cu o populație de 19 milioane de locuitori, o prezență masivă a NATO – inclusiv ceea ce va fi în curând cea mai mare bază europeană a Alianței – și o poziție strategică critică la Marea Neagră, la granița cu Ucraina, România ar trebui să fie un partener vital pentru interesele occidentale, în special la Bruxelles.

Dan a declarat pentru Politico că dorește să joace un rol mai „activ” în afacerile UE, inclusiv în negocierea bugetului pe șapte ani al blocului.

Spre deosebire de adversarii săi politici, el susține ferm continuarea ajutorului pentru Ucraina și consolidarea capacităților autonome de apărare ale UE, într-un moment în care Statele Unite amenință să facă un pas înapoi.

„Abordarea analitică a lui Dan s-ar putea dovedi valoroasă în aceste negocieri complexe, într-un moment în care Europa de Est devine din ce în ce mai centrală pentru arhitectura de securitate europeană”, a declarat Calistru.

„Aceasta este, de asemenea, o oportunitate de a reconstrui credibilitatea României la Bruxelles după ani de derapaje fiscale”, a adăugat ea.

Otilia Nuțu, analistă de politici publice în cadrul think tank-ului Expert Forum din București, a declarat și ea pentru Politico că România trebuie să aibă „o voce mai puternică” la Bruxelles.

„România este un stat membru mare al UE și ar trebui să jucăm un rol mult mai activ decât am făcut-o până acum”, a spus Nuțu.

„Nu știm cât timp putem conta pe sprijinul SUA și este crucial să devenim o voce care să susțină unitatea europeană. Președintele trebuie să spună clar că victoria Ucrainei în război este o problemă existențială pentru noi”, a adăugat ea.

România ar trebui să facă presiuni pentru confiscarea activelor rusești înghețate și transferul lor către Ucraina pentru a finanța apărarea și reconstrucția, a spus Nuțu.

Restabilirea încrederii în democrație

Dan însuși a declarat că dorește să reînvie încrederea românilor în democrație, care era deja slabă și a suferit și mai mult după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate pe fondul unor acuzații de interferență străină.

Această sarcină va include combaterea corupției la toate nivelurile, numirea de noi judecători și procurori puternici și slăbirea dominației partidelor politice consacrate, precum PSD și Partidul Național Liberal (PNL), asupra scenei politice.

Partidele politice din țară sunt văzute ca fiind corupte și egoiste, a declarat pentru Politico Oana Popescu-Zamfir, fostă consilieră guvernamentală și expertă la Consiliul European pentru Relații Externe.

„Politica în general este văzută ca ceva ce faci dacă vrei să te îmbogățești sau să câștigi influență; nu este văzută ca o slujbă sau o profesie legitimă în multe privințe”, a spus ea.

„Rămâne de văzut cum va putea Nicușor Dan să lucreze cu partidele, dar a făcut-o ca primar. Ceea ce oamenii remarcă în aceste zile este capacitatea sa uriașă de a învăța”, a adăugat ea.

Dan a declarat pentru Politico că există o „presiune din partea societății” asupra „vechii clase politice” pentru a-și reforma modul de funcționare după ani de eșecuri.

„Cred că au înțeles că trebuie să schimbe ceva, unele lucruri importante”, a spus el.