Belgia este tara europeana care gazduieste sediile Uniunii Europene si ale NATO, dar micul stat european se confrunta de ani de zile cu probleme politice mari si o guvernare tot mai disfunctionala. 

Belgia detine recordul pentru cea mai lunga durata a unor negocieri de formarea a guvernului din istorie – peste 500 de zile s-au straduit politicienii de la Bruxelles, in 2011, sa gaseasca o formula de guvernare pentru tara. 

Atunci au aparut si discutii cu privire la o eventuala rupere a tarii – Flandra independenta, iar Valonia fie independenta, fie devenita o regiune a Frantei. Dupa 541 de zile, insa, politicienii au gasit consensul si au format un guvern, iar Belgia a mai rezistat. 

Acum, clivajele profunde intre Flandra, vorbitoare de limba neerlandeza, regiunea nordica, si Valonia, vorbitoare de limba franceza, regiunea sudica au ajuns din nou la apogeu si ameninta sa afecteze existenta efectiva a statului belgian. 

Alegerile din 2024 ar putea fi ultimele intr-o Belgie unita 

Noi alegeri sunt programate in Belgia pentru iunie 2024. Conform sondajelor Politico, partidul de extrema dreapta Vlaams Belang, care doreste secesiunea Flandrei si transformarea ei intr-un stat independent, este cea mai mare forta politica a tarii. 

Tom van Grieken, devenit presedintele partidului pe cand avea doar 28 de ani si care este principalul responsabil pentru succesul sau din ultima perioada, este determinat sa urmeze calea independentei Flandrei daca va fi victorios in alegeri. 

„Suntem de parere ca Belgia este o casatorie fortata. Daca unul dintre noi isi doreste divortul, atunci putem discuta ca adulti, trebuie sa ajungem la o separare linistita. Daca nu vor sa vina sa discute cu noi, atunci o vom face unilateral”, a declarat el. 

Totusi, ruperea in doua a Belgiei ar putea sa fie o surpriza chiar si pentru cei 12,6 milioane de locuitori ai sai. Disputele dure intre cele doua parti s-au mai domolit in ultimii ani. 

Cetatenii flamanzi, odinioara partea mai slaba a uniunii belgiene, in ciuda superioritatii numerice, au acum multe dintre drepturile pe care le-au cerut de-a lungul anilor, inclusiv in ce priveste vorbirea limbii neerlandeze si a participarii la viata politica a regatului.

Ascensiunea extremei-drepte 

Toata Europa se confrunta de ani de zile cu ascensiunea extremei-drepte. Idei despre care tarile de pe continent credeau ca nu mai sunt relevante dupa Al Doilea Razboi Mondial au fost aduse din nou in discutie de exponentii noului tip de fascism modern. 

In acest context, in care Europa se confrunta cu imigratie crescuta, crestere incetinita si inflatie crescuta, partide populiste si anti-sistem, uneori cu discurs si politici extreme, de tip rasist, au reusit sa castige tot mai mult sprijin. 

Belgia este si ea una dintre tarile care se confrunta cu un flux masiv de refugiati in cautare de zil politic, similar cu cel din timpul crizei din 2015. 

In Flandra, migratia este vazuta ca problema principala pentru votanti, conform unui studiu recent. 

„Vlaams Belang are monopol pe tema migratiei, una foarte importanta pentru votantii flamanzi. Este si unul dintre motivele principale pentru succesul lor”, este de parere Nicolas Bouteca, profesor asociat la Universitatea din Ghent, citat de Politico. 

Bart De Wever, presedintele partidului nationalist Noua Alianta Flamanda (N-VA), spune ca „aceeasi tendinta exista in toata Europa in acest moment. 

„Vedem un val de neliniste uriasa printre cetatenii care se simt abandonati economic de elite. Oricat de nedrept ai vedea asta, extrema dreapta profita”, mai adauga el. 

In ciuda apelurilor dese la independenta din partea liderilor Vlaams Belang, imigratia ramane cea mai apasatoare problema pentru ei, urmata de taxe si de starea economiei. 

Reforma statului belgian sau independenta Flandrei sunt mult mai putin relevante, conform aceluiasi studiu. Van Grieken spune, insa, ca e imposibil sa nu observi sprijinul partidului sau pentru independenta Flandrei si sa-l votezi. 

„Oamenii stiu. Independenta este primul punct din programul nostru. Stiu ca cineva care nu sustine independenta, nu va vota pentru partidul meu sau pentru N-VA”, a mai spus el. 

Drumul spre divort 

Strategia lui Van Grieken este ca partidul sau sa devina cel mai mare partid din Flandra la alegerile din luna iunie a anului viitor, fapt ce ii va da prerogativa de a-si alege un partener de guverne pentru guvernul Flandrei. 

In mod ideal, acest partener ar fi celalalt partid pro-independenta, N-VA. Dupa ce ajunge la putere, el vrea sa adopte o declaratie de suveranitate a regiunii pentru a forta o negociere in vedere negocierii disolutiei statului belgian. Totusi, exista multe obstacole, chiar si daca Van Grieken castiga alegerile. 

In interiorul N-VA exista neintelegeri profunde cu privire la formarea unui guvern de coalitiei cu Vlaams Belang. O astfel de coalitie ar insemna incalcarea unei promisiuni de decenii a politicienilor de sistem de la Bruxelles de a nu guverna impreuna cu extrema dreapta. Chiar si daca partidul decide sa se alieze cu extremistii, jumatatea vorbitoare de franceza din politica belgiana va refuza, foarte probabil, sa vina la masa negocierilor. 

Totusi, instabilitatea provocata de demararea planurilor de secesiune ale extremistilor din Flandra nu ar fi un semn prea bun pentru Belgia. Premierul actual, Alexander de Croo, conduce o coalitie extrem de dificila, formata din sapte partide, venite la putere dupa alegerile din 2019. 

Dupa votul de atunci a urmat o noua perioada de formare a guvernului de 500 de zile, iar De Croo se straduieste, de atunci, sa mentina unita coalitia. In conditiile in care este asteptat un nou declin electoral al partidelor moderate in alegerile de anul viitor, formarea unei coalitii pentru guvernarea Belgiei inca unit va fi si mai dificila. 

„Belgia nu este pe cale sa implodeze pentru ca exista un partid national al flamanzilor. Acest partid exista tocmai pentru ca Belgia nu functioneaza”, spune liderul nationalist Van Grieken. 

Cum a aparut pe harta Regatul Belgiei 

Teritoriul de astazi al Belgiei s-a aflat de-a lungul secolelor sub dominatia succesiva a mai multor mari imperii europene – initial acest teritoriu sudic al regiunii tarilor de jos a facut parte din Sfantul Imperiu Roman (HRE), un cvasi-stat din centrul Europei care reunea o mare parte dintre statele germane dezbinate, o parte din statele italiene din nordul peninsulei, Cehia si parti ale Poloniei moderne. 

Ca teritoriu in mare parte autonom al HRE, teritoriile care formeaza astazi Belgia erau guvernate de regele Habsburg al Spaniei, intr-o uniune personala. Ulterior, ele au trecut de sub suveranitatea spaniola sub cea austriaca, dupa mai multe invazii franceze si dupa Razboiul de Succesiune la Tronul Spaniei (1701-1715). 

In timpul razboaielor care au urmat Revolutiei Franceze (1789), teritoriul a fost ocupat de Franta Revolutionara sau de Imperiul Francez al lui Napoleon. Dupa finalul razboaielor napoleoniene si dupa crearea noului sisteme european de stat, Belgia a devenit vreme de 15 ani parte a teritoriului noului format Regat al Tarilor de Jos. 

In 1830, revolta populatiei, din aceste regiuni, majoritar catolica in opozitie cu olandezii protestanti, a dus la aparitia Regatului Belgiei, tara care a fost, apoi, garantata de Regatul Unit si de celelalte puteri europene ca stat neutru. 

Initial un stat centralizat fara prea multe tensiun, Belgia a inceput sa se fractureze pe linii etnice mai ales in a doua jumatate a secolului XX, cand s-a facut si o reforma serioasa a statului, trecand la un model federal, tocmai pentru a ameliora tensiunile.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.