Cand vine vorba despre vaccinarea oamenilor, Uniunea Europeana se afla la coada clasamentului, dupa Regatul Unit, SUA si Israel, iar din ce in ce mai multi critici dau vina pe Comisia Europeana pentru strategia pe care a ales-o, arata o analiza facuta de jurnalistii Politico.

Weekendul trecut, Markus Soder, liderul Uniunii Crestine Sociale din Germania, si CEO-ul BioNTech, Ugur Sahin, au criticat Comisia pentru ca nu a achizitionat suficient vaccin BioNTech / Pfizer, primul vaccin aprobat de autoritatile de reglementare europene.

Comisia s-a aparat luni, respingand criticile conform carora modul in care a abordat achizitia vaccinurilor impotriva COVID-19 este cauza campaniei lente si intarziate de vaccinare in statele UE. De asemenea, CE a declarat atunci ca a achizitionat peste 2 miliarde de doze de vaccin de la sapte producatori cu participarea statelor membre pe tot parcursul procesului.

„Nu cred ca adevarata problema este numarul de doze de vaccin, ci faptul ca suntem la inceputul lansarii campaniei de vaccinare. Toti judecam de parca aceasta campanie s-ar fi incheiat, cand, de fapt, este abia la inceput”, a declarat purtatorul de cuvant al Comisiei.

 

Cu siguranta a fost si inca este un inceput lent. Tarile UE au vaccinat pana acum sute de mii de oameni, dar cifrele difera drastic de la o tara la alta.

Chiar si Germania, care a vaccinat peste 265.000 de persoane, mai mult decat orice alta tara din UE, este inca departe de cele 1,3 milioane de doze pe care le are disponibile.

In tot acest timp, Marea Britanie a vaccinat un milion de oameni iar SUA peste patru milioane. Ambele tari au avut un avans de cateva saptamani, insa se confrunta si ele cu propriile probleme. Spre exemplu, SUA are doar 13,2 milioane de doze disponibile.

Cu toate acestea, lansarea din UE se reduce la intarzieri in producerea vaccinurilor, un proces de aprobare mai birocratic dar si o planificare deficitara in multe tari ale Uniunii Europene.

De ce Comisia Europeana nu a cumparat mai multe doze de vaccin BioNTech/Pfizer?

In iunie 2020, cand Comisia a inceput sa cumpere vaccinuri, nimeni nu stia cu siguranta care dintre ele vor avea succes, daramite care vor fi primele disponibile.

BioNTech/Pfizer, Moderna, Oxford/AstraZeneca si Johnson&Johnson au fost fost primele care au inceput studierea vaccinurilor pe scara larga. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste vaccinuri avea de depasit diferite obstacole si nimeni nu se astepta ca vreunul dintre el sa fie mai eficient de 90%. Cu atat mai putin cele bazate pe tehnologia ARN, care nu au fost niciodata aprobate de autoritatile de reglementare.

Astfel, CE si-a diversificat portofoliul de vaccinuri, asigurand peste 2 miliarde de doze de vaccin de la sase producatori diferiti (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, BioNtech-Pfizer, CureVac si Moderna). Acum, contractul cu Novavax, cel de-al saptelea producator, ar urma sa ofere tuturor statelor membre UE inca 200 de milioane de doze de vaccin anti-covid.

Ar fi trebuit ca UE sa fi achizitionat mai multe doze de vaccin?

Avand in vedere ca BioNTech/Pfizer a fost prima companie care a scos un vaccin, toata lumea dorea cat mai multe doze. Totodata, comparativ cu alte vaccinuri, serul BioNTech/Pfizer este dificil de distribuit, deoarece trebuie depozitat in gheata carbonica la -70 grade C si este scump, pretul lui ajungand la aproximativ 12 euro per doza, in comparatie cu vaccinul Oxford/AstraZeneca care costa mai putin de 2 euro per doza, conform unei liste de preturi.

Cu toate acestea, Comisia a asigurat 200 de milioane de doze de vaccin germano-american, cu optiunea de a achizitiona inca 100 de milioane (cea mai mare oferta pentru vaccinurile BioNTech/Pfizer la acea vreme).

De asemenea, Uniunea Europeana a incheiat vineri un nou acord cu Pfizer-BioNTech pentru achizitionarea a inca 300 de milioane de doze de vaccin COVID. Noul acord dubleaza stocul de vaccinuri negociat cu Pfizer-BioNTech, la 600 de milioane de doze.

Totodata, Von der Leyen a precizat ca 75 de milioane de doze aditionale de vaccin ar urma sa fie livrate in al doilea trimestru al acestui an.

Drept comparatie, SUA a achizitionat 100 de milioane de doze de vaccin cu optiunea de a cumpara inca 500 de milioane in luna iulie. Dupa aparitia unor critici, guvernul SUA a cumparat inca 100 de milioane pe 23 decembrie, o achizitie chiar si asa mai mica decat achizitia initiala a UE.

Dar chiar daca UE ar fi achizitionat mai multe vaccinuri, probabil ca nu ar fi facut diferenta in acest moment. Problema de acum este in mare parte legata de blocajele din procesul de fabricatie al vaccinurilor si de faptul ca tarile nu sunt pregatite sa lanseze rapid o campanie de vaccinare.

Ar fi trebuit ca fiecare tara in parte sa cumpere si sa aprobe vaccinurile?

Argumentul pentru care tarile fac echipa in ceea ce priveste strategia de vaccinare, este acela ca acestea pot asigura tranzactii mai bune prin negocieri in bloc.

Au invatat asta din experienta anterioara, cand, in timpul pandemiei de gripa porcina din 2009, companiile farmaceutice au cerut mai multi bani tarilor din UE, iar multe dintre ele au ramas cu doze in plus pe care le-au vandut apoi tarilor vecine.

De data aceasta, tarile UE au fost de acord sa lase Comisia sa se ocupe de negocieri. Cu toate acestea, tarile UE fac parte din proces, avand in vedere ca sapte tari participa la negocieri si toate tarile UE aproba acordurile inainte de a fi semnate.

Din punct de vedere tehnic, UE ar fi putut cumpara 1 miliard de doze din fiecare vaccin, daca banii nu ar fi fost o constrangere. Nu este sigur in ce masura, intrucat aproape toate informatiile din contractele de vaccinare ale UE sunt secrete. Cu toate acestea, stim ca CE a platit aproximativ 2,1 miliarde EUR drept avans pentru vaccinuri si a cerut tarilor UE alte 750 milioane EUR in toamna. Fiecare tara UE plateste pe doza atunci cand depune comenzi pentru vaccinuri. Totusi, au adunat unul dintre cele mai mari portofolii de vaccinuri din lume.

Chiar daca nu facea parte din strategia UE, unele tari au decis sa achizitioneze alte vaccinuri sau mai multe doze de ser, incalcand astfel acordurile europene. De exemplu, in toamna, Germania a cumparat alte 30 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer si CureVac, chiar daca acest lucru contravenea strategiei UE.

Odata ce achizitiile suplimentare ale Germaniei au devenit mai publice, Danemarca a spus ca va urma si ea exemplul si a mai cumparat 2,6 milioane de doze.

Germania a fost cea care, in iunie 2020, a facut echipa cu Franta, Italia si Olanda pentru a semna un acord care prevedea pana la 400 de milioane de vaccinuri Oxford/AstraZeneca pentru toata EU, astfel incat SUA sa nu le poata lua pe toate.

Alte tari, in special Belgia, au criticat initiativa, iar Comisia a intervenit, cele patru tari transferand in cele din urma acordul Oxford/AstraZeneca catre Comisie. Acest lucru este acum raportat in mass-media germana ca fiind inceputul „dezastrului vaccinal”.

Si totusi, de ce tarilor UE le ia atat de mult sa isi vaccineze cetatenii?

Asa cum sustin unii, UE a semnat prea tarziu acorduri pentru vaccinuri. Majoritatea tranzactiilor au fost finalizate la inceputul lunii august, insa Comisia nu a primit aprobarea tarilor UE decat dupa cateva luni.

Este adevarat ca Marea Britanie si SUA au reusit sa vaccineze sute de mii de oameni inainte ca autoritatile de reglementare europene sa aprobe primul vaccin impotriva coronavirusului. Exista cateva motive pentru acest lucru, in special faptul ca Agentia Europeana pentru Medicamente a recomandat o autorizatie conditionata de introducere pe piata a vaccinurilor, care vine cu mai multe cerinte pentru producatorii de medicamente decat procedurile britanice de autorizare de urgenta.

Drept urmare, daca exista probleme neprevazute cu vaccinurile, guvernul Regatului Unit va fi tras la raspundere, in timp ce in UE, producatorii vaccinurilor vor fi cei vinovati.

De asemenea, tot procesul de vaccinare dureaza mai mult pentru ca necesita contributii din partea tuturor tarilor membre ale UE, si vazand cum Marea Britanie si America au inceput sa vaccineze populatia, mai multe tari UE, precum Ungaria, Polonia, Germania si Italia au inceput sa faca presiuni asupra UE ca totul sa functioneze mai repede.

Agentia Europeana a Medicamentului a avansat datele de recomandare si Comisia si-a eficientizat procesul de autorizare de la zile la ore. Astfel, miercuri a fost aprobata folosirea vaccinului produs de compania americana Moderna la nivelul Uniunii Europene.  Vaccinul Moderna, ar oferi, dupa spusele directorului companiei, o imunitate de cel putin doi ani.

Nu ar trebui ca un vaccin sa fie gata de folosire dupa ce a primit unda verde?

Odata ce vaccinul BioNTech/Pfizer a primit aprobarea UE, companiile trebuiau sa scoata vaccinul, iar tarile sa le foloseasca. Aici, insa, au aparut problemele.

BioNTech / Pfizer nu a reusit sa furnizeze cele 12,5 milioane de vaccinuri pe care le-a promis UE pana la sfarsitul anului 2020, in mare parte din cauza problemelor legate de lantul de aprovizionare.

In ceea ce priveste campania de vaccinare in UE, aceasta a inceput pe 27 decembrie in majoritatea tarilor membre. Exceptie au facut Germania, Ungaria si Slovacia, care au furat startul si au inceput campania de vaccinare cu o zi mai devreme.

Pe de alta parte, au existat si tari care nu erau pregatite la acel moment. Spre exemplu, Olanda a inceput vaccinarea miercuri, cu doua saptamani mai tarziu decat alte state UE.

sura: Digi24.ro