Luni, câștigătorul alegerilor din România, Nicușor Dan, va depune jurământul în calitate de președinte al țării române, după care va începe imediat o jonglerie draconică, având de luptat cu grave probleme economice și cu moștenirea unor conflicte de ordin politic, potrivit Rador Radio România, conform g4media.ro.

După a depășit greutățile, învingându-l pe lideerul radical de extremă-dreaptă George Simion în cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial, Dan, primarul independent al Bucureștiului, își va începe eforturile în vederea formării unui nou guvern printr-o serie de convorbiri cu partidele politice proeuropene din Parlamentul României.

Tot acest proces, la care se adaugă și numirea unui nou premier, ar putea dura câteva săptămâni. Odată format, noul guvern al lui Dan va avea de-a face cu un șir de probleme extrem de dureroase. Mai jos, POLITICO înșiră cele mai mari „dureri de cap” ale sale:

Formarea unui guvern stabil

Dan a spus că va conlucra cu partidele proeuropene din parlament, deși cel mai mare dintre ele – Partidul Social Democrat (PSD) – se gândește încă dacă nu cumva ar putea avea un rol în opoziție. Dan dorește să îl numească drept premier al său pe respectatul președinte interimar, Ilie Bolojan, și să facă o prioritate din reducerea deficitului bugetar al guvernului la 7,5% din PIB.

În cazul în care PSD refuză să intre în coaliția de guvernare, s-ar putea ca aceste obiective să trebuiască atinse printr-un guvern minoritar or, asta ar face în mod inerent noua administrație mai puțin stabilă, agravând totodată perspectivele și pentru investitorii deja împacientați.

“România riscă o scădere a rating-ului de țară, face obiectul unei proceduri UE legate de un deficit bugetar excesiv și are serioase probleme de încredere pe piață”, afirmă Elena Calistru, co-fondatoare și președintă a unui ONG civic din București. “Dan trebuie să profite de capitalul politic acumulat ca să faciliteze niște reforme fiscale dificile cu ajutorul unei echipe economice coerente“.

Asta înseamnă numirea unui premier care să poată conduce o majoritate parlamentară a cărei atenție să fie concentrată asupra reformelor fiscale. “România trebuie neapărat să trimită niște semnale puternice atât în direcția pieței, cât și în direcția Comisiei Europene, dovedind că e pregătită să impună niște măsuri serioase de disciplină fiscală”, a mai adăugat (dna) Calistru.

Conducând România în contextul Europei

Cu o populație de 19 milioane de locuitori, cu o massivă prezență a NATO – inclusiv ceea e va devein în curând cea mai mare bază europeană a alianței – și cu o poziție strategică în Marea Neagră în vecinătatea Ucrainei, România ar trebui să fie un partener vital pentru interesele occidentale, mai ales pentru Bruxelles.

Dan a declarat pentru Politico că dorește să aibă un rol mai “activ” în relațiile europene, inclusiv în cadrul negocierilor legate de bugetul pe șapte ani al organizației. Spre deosebire de adversarii săI politici, el sprijină cu tărie continuarea ajutorului acordat Ucrainei șI ]ntărirea capacităților autonome de apărare ale UE, într-un moment când Statele Unite ale lui Donald Trump amenință să dea înapoi.

“S-ar putea ca abordarea analitică a lui Dan să se dovedească prețioasă în aceste complexe negocieri, având în vedere că estul Europei a devenit un puct tot mai central în arhitectura securității europene”, spune (dna) Calistru. “Este totodată o șansă pentru redresarea credibilității României la Bruxelles după ani întregi de derapaj fiscal”.

Otilia Nuțu, analist de politici publice la Expert Forum, o organizație din București, spune că a sosit momentul ca România să aibă “o voce mai puternică” la Bruxelles.

“România este un mare stat membru al UE, iar noi trebuie să avem un rol mult mai activ decât până acum“, a mai adăugat (dna) Nuțu. “Nu știm pentru cât timp ne vom mai putea baza pe sprijinul SUA, astfel încât este crucial să devenim o voce care să pledeze pentru unitatea europeană. Președintele trebuie să afirme clar că victoria în război a Ucrainei este pentru noi a problemă existențială“.

Asta ar trebui să includă înghețarea activelor rusești și transferul acestora către Ucraina în vederea finanțării apărării și reconstrucției, a mai spus (dna) Nuțu.

Redresarea încrederii în democrație

Dan însuși a spus că dorește să redea încrederea țării în democrație, o democrație deja slăbită, care ulterior a mai primit și o dezastruoasă lovitură după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate pe baza unui presupus amestec din străinătate.

Atingerea acestui obiectiv ar însemna combaterea corupției la toate nivelele, numirea unor judecători și procurori serioși și o schimbare de vederi a partidelor politice tradiționale, precum PSD și Partidul Național Liberal, în privința modului în care funcționează politica.

Partidele politice din țară sunt considerate corupte și concentrate asupra propriilor interese, afirmă Oana Popescu – Zamfir, fost consilier al guvernului român, expert la Consiliul European pentru Relații Externe. În general, politica este văzută drept un lucru pe care îl practice dacă vrei să te-mbogățești sau dacă vrei să te bucuri de influență în multe privințe; ea nu este văzută drept o slujbă sau o profesie ca oricare alta, spune ea. “Rămâne deschisă o întrebare: cum va putea Nicușor Dan să conlucreze cu partidele, dar el a făcut asta în calitate de primar. Ceea ce observă oamenii în aceste zile, este marea sa capacitate de a învăța”.

Dan a declarat pentru Politico că “societatea exercită presiuni” asupra “vechii clase politice”, pentru a o face să își înnoiască modul de funcționare după ani întregi de eșecuri. “Cred că ei au înțeles că trebuie să schimbe ceva, o serie de lucruri importante”, a spus el.â

BLOOMBERG: Noul preşedinte al României, un expert în matematică, se confruntă cu o artimetică bugetară dură

Numerele din urnele de vot s-au adunat în favoarea românului Nicușor Dan, cândva un copil minune la matematicii, care a învins un formidabil competitor de extremă-dreapta, câștigând astfel președinția ţării de la Marea Neagră în această lună.

Dar Dan, primarul Bucureștiului, care va depune luni jurământul pentru funcția de șef al țării, se va confrunta cu un set complet diferit de cifre atunci când va încerca să reducă ceea ce a devenit cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Triumful său electoral a pus capăt unei perioade de șase luni de tulburări politice în România, o ţară afectată de o creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă. Cea mai mare prezență la vot din ultimul sfert de secol înregistrată la scrutinul din 18 mai a arătat că mulți alegători au fost îngrijoraţi de riscul de a pierde deceniile de integrare europeană, un lucru care a dus la accederea lui Dan la această înaltă funcţie.

Fost activist civic, în vârstă de 55 de ani, Dan, care și-a obţinut faima în adolescență în anii 1980 când a câștigat aurul de două ori la Olimpiada Internațională de Matematică cu scoruri perfecte, este acum persoana potrivită pentru o asemenea treabă.

De la victoria sa, Dan s-a întâlnit aproape zilnic cu reprezentanţi ai Ministerului de Finanțe. Iniţierea sa intensivă în detaliile bugetare ale României a presupus ca el să preseze oficialii cu întrebări ore în șir, ceea ce indică o abordare a politicii fiscale bazată pe date, după cum spun oameni familiarizați cu pieţele bursiere, care au cerut să nu fie numiți, ci doar au vorbit în privat.

„Este o responsabilitate majoră”, a spus el în noaptea alegerilor, arătând că o prăbuşire bugetară ar fi problema care îl nelinişteşte în calitate de nou șef al statului.

Un nou guvern

Provocarea va fi conformarea la cerințele UE și recâștigarea încrederii investitorilor, menținând în același timp stabilitatea economică şi, în final, contracarând divizările sociale care au alimentat sprijinul pentru candidați extremiști. Unul dintre primii pași ai lui Dan a fost să recunoască faptul că România va rata ținta de a reduce deficitul la 7% din rezultatul economic în acest an.

Puterile președintelui României sunt limitate, dar Dan, care va reprezenta țara la summit-urile NATO și UE, are puterea de a numi premierul. El a spus că va purta discuții marți cu partidele pro-europene din parlament pentru a ajuta la formarea unei majorități guvernamentale care să-i succeadă guvernului interimar, un pas necesar pentru abordarea bugetului.

Dan a spus că este în favoarea unor negocieri minuţioase pentru o coaliție care să stabilească măsuri fiscale concrete ca o modalitate de a preveni luptele interioare într-un stadiu ulterior. Acest lucru ar putea pune punct unui ciclu de majorități de coaliție fragile care au dominat istoria postcomunistă a României.

Orice abatere de la angajamentele actuale ale României ar trebui să fie aprobată de Comisia Europeană, brațul executiv al UE. Bruxelles-ul examinează deja eșecul țării de a prezenta un plan clar pentru reducerea deficitului în următorii șapte ani.

Este de așteptat ca națiunea balcanică să fie somată într-un raport revizuit lansat pe 4 iunie, cu potențiale sancțiuni în discuție, potrivit unei persoane familiarizate cu discuţiile în curs. Oficialii români au semnalat deja că au înţeles mesajul.

„În această etapă, România trebuie să-și respecte angajamentele pentru o reformă fiscală înainte de a cere Comisiei să renegocieze calea de reducere a deficitului”, a spus ministrul Fondurilor UE, Marcel Bolos, la București. „Ar fi extrem de neserios să solicităm acea revizuire fără a face mai întâi acţiunile necesare pentru implementarea reformei fiscale”.

Investitorii au aplaudat rezultatul alegerilor și au luat din nou cu asalt obligațiunile românești după ce le abandonaseră după primul tur. Dar, cu randamentele pe 10 ani blocate la nivelul de aproximativ 7,5%, țara încă plătește cele mai mari costuri de împrumut din UE și orice relaxare majoră a finanțării depinde de un plan credibil de redresare a finanțelor statului.

Dan a demonstrat că nu trebuie subestimat. Victoria sa cu 54% din voturi în fața liderului partidului de extremă-dreapta George Simion a fost o surpriză pentru mulți, după ce Simion și-a asigurat o victorie răsunătoare în primul tur al scrutinului prezidențial din 4 mai. Diferenţa a fost suficientă pentru ca Simion – care făcuse afirmații neîntemeiate privind nereguli la vot pe scară largă – să-şi recunoască înfrângerea în primele ore ale zilei următoare.

Duminică, Dan a fost în Polonia pentru a-l susţine pe primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, pe care sondajele îl arată că fiind într-o cursă strânsă cu candidatul naționalist Karol Nawrocki înaintea turului final din 1 iunie. „Săptămâna trecută, România a câștigat, Polonia va câștiga săptămâna viitoare”, a spus românul în limba poloneză în faţa mulțimii.

În ciuda unei prezențe mai discrete în comparație cu stitlul bombastic şi carismatic al adversarului său Simion, Dan a proiectat imaginea unui lider echilibrat, avertizând că o victorie pentru extrema dreaptă ar izola România într-o lume periculoasă. El a făcut campanie pe baza angajamentului de a susține reforma instituțională, de a lupta împotriva corupției și de a rămâne un membru ferm al UE și NATO.

Ca primar al Bucureștiului, Dan a supervizat înlocuirea a 300 de kilometri (186 de mile) de conducte de termoficare – aproape o treime din totalul orașului de 1,7 milioane, mai mult decât orice șef recent al orașului.

Un calm relativ

Noul președinte va putea măcar să profite de calmul instalat într-o oarecare măsură. Alegerile din această lună au fost o repetare a unui scrutin desfășurat anul trecut, în care un naționalist marginal, Călin Georgescu, a uimit sistemul politic cu o victorie în primul tur. Într-un interviu de la începutul acestui an, Dan a numit momentul o „schimbare de paradigmă pentru noi toți”.

Apariția bruscă a lui Georgescu a generat acuzații de ingerință din partea Rusiei și a dus la anularea votului de către Curtea Constituţională înainte de turul doi, declanșând valuri de proteste, în special din partea extremei drepte. Partidul ultranaționalist al lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor, va rămâne o provocare pentru Dan în parlament, ca al doilea partid ca mărime al organismului legislativ.

Dan a transmis mesajul că sub conducerea sa nu va face spectacol. Întrebat despre un curcubeu apărut deasupra Bucureștiului în seara alegerilor — o imagine repetată insistent pe rețelele de socializare drept simbol profetic —, matematicianul a răspuns sec: „Este un fenomen atmosferic, să nu interpretăm prea mult pe seama lui”, a spus Dan.