Un parcurs deloc obișnuit. George Simion și-a construit imaginea de lider politic pe un traseu atipic: de la băiat de galerie, la activist, apoi politician cu ambiții de lider al curentului suveranist. În ultimele săptămâni, a încercat să preia simbolic moștenirea lui Călin Georgescu. Dincolo de declarații și gesturi publice, biografia sa lasă să se întrevadă ideile care îi ghidează parcursul. 

„Salutare, dragi prieteni. Acum că am terminat bătălia pentru Primăria Chișinăului și Dodon nu a reușit să ne înfrângă.”

Era 2018, iar George Simion devenea tot mai activ pe rețele, deși nimic nu anunța o carieră politică sau viralizarea mesajelor sale. Încă din liceu se făcea remarcat ca activist, iar în 2006 a fondat „Noii Golani”, un grup care promova naționalismul prin acțiuni publice.  

„-La mulți ani Iliescu!
-Ce vrei mă?”  

Între timp, grupul a lansat o inițiativă civică unionistă cu sloganul „Basarabia Pământ Românesc”, care s-a transformat ulterior în platforma Acțiunea 2012, prin care Simion a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România.  

„-Trăiască și înflorească!
-Am reușit să facem o mișcare la firul ierbii, de la scrisurile pe care le vedeți peste tot că Basarabia e România.
-Sunt scrise de voi?
-Da.”

Atât de intens a promovat unirea cu România, încât, pentru acțiunile sale din Republica Moldova și Ucraina, George Simion a fost declarat indezirabil în ambele țări și acuzat de legături cu serviciile secrete rusești.    

„-Sunteți agent rus sau nu?
-Nu, dvs sunteți agent american?”

În 2019, Simion pășea în politica mare, candidând independent la europarlamentare cu sloganul „România Mare în Europa”, însă a ratat intrarea în Parlamentul European.  

Dar Simion nu avea de gând să renunțe la politică – dimpotrivă, a devenit și mai radical. În același an a participat la descinderea românilor, care au luat pe sus un cimitir al eroilor.

Șapte luni mai târziu, Simion a lansat oficial Alianța pentru Unirea Românilor, AUR.

În timp ce spitalele erau în pragul colapsului și autoritățile impuneau măsuri de izolare, Simion a văzut o oportunitate de promovare politică și a traversat țara cu un autocar inscripționat cu simbolurile noii formațiuni AUR. Cu un astfel de autocar, el nu a fost lăsat să intre la noi în țară.

Deși uneori a încercat să proiecteze o imagine de om politic echilibrat, George Simion a acționat radical pe tot parcursul primului său mandat de parlamentar.

Toate aceste derapaje au fost filmate și promovate intens de Simion pe rețelele sociale. Cum aduceau like-uri și voturi, conflictul a devenit strategie politică. În Parlament, la fel ca online, a urmărit mai mult să atragă atenția decât să propună soluții. Neobosit în promovarea de sine, a fost mereu în campanie, chiar și în anii fără alegeri, menținând o stare constantă de alertă prin mitinguri și proteste.    

Ca și acum, George Simion era văzut printre favoriții la prezidențialele de anul trecut, dar a înregistrat un eșec. După asta s-a poziționat ca susținător al lui Călin Georgescu.      

„Sunt bucuros că suveranismul a ieșit pe primul loc.”

Toate au mers însă altfel decât plănuiau, așa că Simion a intrat din nou în cursa pentru Cotroceni.

Așa în numai câțiva ani, Geoge Simion a trecut de la postura de salvator care se luptă cu sistemul la cea de candidat rezervă, care le cere oamenilor să-l voteze doar pentru că altcineva nu poate participa la alegeri.  

Dincolo de ce declară în interviuri, strategia electorală a lui Simion a fost una simplă concentrată pe două direcții: Capitalizarea poziției de moștenitor al lui Georgescu și organizarea de proteste menite să alimenteze frustrarea alegătorilor.