Liderii europeni știau că al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA va fi o provocare, scrie stirileprotv.ro.

Însă magnitudinea și viteza cu care Washingtonul s-a rupt de politicile de apărare vechi de zeci de ani i-a forțat pe liderii de pe întreg continentul să se confrunte cu o întrebare de neconceput:

Mai este SUA un partener de încredere sau a devenit o amenințare?

Reporterii POLITICO au investigat în profunzime evenimentele din doar câteva săptămâni din februarie — o perioadă în care totul s-a schimbat. Europa a trecut printr-o serie de șocuri geopolitice provocate de Trump, care au zdruncinat din temelii relația transatlantică și încrederea Europei în cel mai important aliat al său.

Aceste evenimente i-au determinat pe liderii din Berlin și Varșovia să-și inverseze doctrinele de securitate în doar câteva zile, iar diplomații s-au mobilizat pentru a încerca să salveze ordinea mondială postbelică.

De la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie, Europa a fost prinsă într-un adevărat rollercoaster de politici imprevizibile, de la Gaza la Groenlanda, de la Ucraina la un război comercial cu SUA.

Deși anunțurile oficiale de politică externă au fost greu de urmărit — mai ales că deseori au fost confuze, contradictorii sau anulate peste noapte prin postări pe rețelele sociale — mesajul esențial transmis către Europa a fost clar:

Europa trebuie să se descurce singură, iar umbrela militară a Americii, extinsă peste continent din 1945, nu mai este garantată.

Și mai îngrijorător, potrivit oficialilor europeni citați de POLITICO, este faptul că retorica lui Trump seamănă în mod tulburător cu mesajele Kremlinului. În fruntea listei: afirmația falsă că Ucraina este responsabilă pentru declanșarea războiului cu Rusia.

„Băieții buni și băieții răi”

Primul semn al dramei care avea să urmeze a venit la mijlocul lunii februarie, când secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a mers la Bruxelles pentru a transmite Europei vești proaste.

La o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, Hegseth a declarat că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să renunțe la speranța de a recupera toate teritoriile ocupate de Rusia și de a reveni la granițele dinainte de 2014.

„Este un obiectiv iluzoriu,” a spus el, spulberând și speranțele Ucrainei de aderare la NATO în viitorul apropiat.

La două locuri distanță de Hegseth stătea ministrul britanic al Apărării, John Healey, care abia apucase să proceseze ce auzise.

Mai târziu în acea după-amiază, în timp ce Healey susținea o conferință de presă alături de noul secretar general al NATO, Mark Rutte, încep să apară detalii despre o convorbire telefonică între Trump și Putin.

Un consilier s-a apropiat de Healey imediat după ce a terminat de vorbit și i-a arătat o postare a lui Trump de pe Truth Social, afișată pe telefon:

„Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns.”

„Am fost de acord ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile, începând prin a-l suna pe președintele Zelenski, pentru a-l informa despre conversație.”

După ce Hegseth le oferise partenerilor NATO un avertisment direct despre planurile lui Trump privind Ucraina, el a încercat să îi liniștească pe liderii europeni — însă în spatele ușilor închise.

Continuarea evenimentelor a consolidat sentimentul că Europa este singură într-un moment de criză.

„Nu vă faceți griji,” le-a spus el, potrivit unui înalt oficial european. „Știm cine sunt băieții buni. Știm cine sunt băieții răi.”

Pe măsură ce panica începea să cuprindă observatorii apărării de pe continent, delegatia Marii Britanii a găsit un moment de alinare într-un scurt moment festiv: a doua zi a reuniunii NATO coincidea cu împlinirea a 65 de ani a ministrului britanic John Healey. După ședința ministerială, acesta a mers împreună cu consilierii săi la etajul patru al sediului NATO, unde se află birourile Regatului Unit, iar oficialii i-au oferit un tort de ziua lui.

Cu toate acestea, nimeni nu era cu adevărat în dispoziție de sărbătoare. În spatele ușilor închise, Hegseth le-a spus omologilor săi din NATO că orice acord de pace de durată va trebui să includă așa-numite garanții de securitate — adică angajamente din partea altor țări de a proteja Ucraina împotriva unor agresiuni viitoare din partea Rusiei.

Europenii mizau pe o formă de implicare americană, iar diplomata de top a UE, Kaja Kallas, a declarat pentru presă:

„Nu ar trebui să excludem nimic de pe masă înainte ca negocierile să înceapă, pentru că asta joacă în favoarea Rusiei.”

Însă Hegseth a exclus cea mai puternică și mai protectoare opțiune pentru Ucraina: aderarea la NATO.
Această declarație a fost muzică pentru urechile Kremlinului.

În noaptea de după apelul telefonic dintre Trump și Putin, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, folosind 140 de drone, a bombardat clădiri rezidențiale în orașul Herson și a efectuat 10 lovituri aeriene asupra unor localități din regiunea de front Zaporojie, potrivit autorităților ucrainene.