Acum se fac multe miliarde de fotografii pe an, dar pana acum doua secole nu se facuse niciuna. Un inventator francez pe nume Nicephore Niepce a realizat prima fotografie, care privita dupa standardele din ziua de azi este foarte neclara, iar timpul de expunere a fost urias: opt ore. Mai jos puteti citi despre arabi si camera obscura, despre inventiile dinaintea lui Niepce si despre viata lui si colaborarea cu un alt personaj celebru din istoria fotografiei: Louis Daguerre.
Camera obscura si un pionier al stiintei arabe
In secolul al 19-lea a inceput sa se caute o modalitate de a fixa imaginile obtinute cu camera obscura, fara a le desena. Primul care a reusit a fost, in 1827, fizicianul francez Joseph-Nicephore Niepce (se citeste "nieps") care a inlocuit hartia camerei obscure cu o placa dintr-un aliaj de cositor si mercur, acoperita cu un strat de bitum de Iudeea (un fel de asfalt) care se intarea si palea in punctele unde era expusa luminii solare si ramanea inchisa la culoare acolo unde ramasese in umbra.
In prima fotografie din istorie apare un adapost pentru porumbei, un grajd si un cuptor si aceasta era privelistea de la fereastra lui Niepce.
Drumul pana la prima fotografie a fost insa foarte lung
Primul instrument utilizat pentru apropierea si fixarea imaginii a fost camera obscura, un fel de cutie care avea pe o latura o gaura cu o lentila prin care trecea lumina, iar pe latura opusa, un geam acoperit de o coala de hartie pe care aparea imaginea perfecta a obiectelor din afara plasate in fata gaurii.
Cunoscuta deja astronomilor arabi din Evul Mediu, camera obscura a fost folosita de pictori, mai ales din primii ani ai secolului al 17-lea, pentru a picta portrete si peisaje extrem de fidele realitatii.
Cum functioneaza camera obscura? Brian Clegg explica in cartea Ani - lumina, Povestea extraordinara a fascinatiei oamenilor pentru lumina.
"Principiul echipamentului este simplu. Se face o mica gaura intr-un material opac, inchis la culoare, care filtreaza lumina ce patrunde intr-o incapere. Lumina ce patrunde prin gaura cade pe peretele opus si proiecteaza o imagine vie, in miscare, a ceea ce se intampla in afara camerei - doar ca imaginea este cu susul in jos. Alhazen a inteles aceasta rasturnare datorita liniilor drepte ale luminii postulate de Euclid. Lumina din partea de sus a unui obiect poate fi urmarita trecand in linie dreapta prin gaura, si ajungand in partea de jos a imaginii de pe perete. In mod similar, lumina din partea de jos a imaginii traseaza o traiectorie catre partea de sus a proiectiei de pe perete" .
Dispozitivul a ramas la fel ca principiu timp de sute de ani, chiar daca s-au folosit ulterior lentile pentru a aduce imaginea in pozitia corecta. Alhazen, cel mentionat in text, este unul dintre cei mai mari oameni de stiinta medievali, nascut la Basra (azi in Irak) in anul 965 este cunoscut si sub numele Ibn al Haytham. Este unul dintre putinii oameni care au transformat teoriile subiective clasice pentru a concepe viziunea geometrica asupra opticii.
Alhazen si experimentele sale cu lumina, reprezentare artistica - Foto 1001 Inventions via Google Arts & Culture
Alhazen si-a castigat un loc special in istoria stiintei prin al sau Tratat de optica ce analiza perspectiva, vederea binoculara, iluziile optice si perceperea culorilor. Alhazen considera, in opozitie cu Euclid, ca razele luminoase se propaga in linie dreapta de la obiect spre ochi. Este unul dintre marii savanti arabi medievali.
Pasii catre prima fotografie
Aproape 300 de ani mai tarziu, Albertus Magnus se pare ca a fost printre primii care au observat ca substantele ce contin argint se innegresc cand erau expuse la lumina. Sunt istorici care contesta ca Albertus a observat asta, insa cert este ca Albertus Magnus, care a murit la Koln in 1280, a fost unul dintre personajele extraordinare ale Evului Mediu, fiind episcop, alchimist, savant, dar si salvator al textelor clasice traduse de arabi.
Camera obscura ce a apartinut pictorului venetian Canaletto (sursa Museo Correr, Venetia via Google Arts & Culture)
Un alt moment esential s-a petrecut aproape cinci secole mai tarziu: un savant german pe numele Johann Heinrich Schulze a observat in 1727 ca o anumita sare a argintului, nitratul de argint, ar pastra o imagine intunecata atunci cand s-ar proiecta asupra ei o lumina printr-un sablon.
In primii ani ai secolului 19, Humphy Davy, unul dintre cei mai mari fizicieni ai epocii, a facut impreuna cu T Wedgwood experimente pe efectul luminii asupra diversilor compusi ai argintului si au obtinut imagini reusite pe hartie si pe piele. Dar nu pot fi numite fotografii, fiindca imaginile dispareau cand erau scoase de la intuneric absolut.
Mai era un pas in istorie pana la prima fotografie, iar in acest pas apare fiul unui astronom celebru, William Herschel (descoperitorul planetei Saturn). John Herschel este numele fiului care s-a nascut in 1792, iata ce spune Brian Clegg in cartea "Ani - lumina", despre experimentele lui John Herschel.
