Predarea unor vaste linii de fortificații unui vecin expansionist hotărât să îți distrugă statul tinde să fie o idee proastă. Acest pericol a fost în prim-planul gândurilor lui Volodimir Zelenski atunci când s-a întâlnit luni, la Washington, cu Trump, după întâlnirea pe care președintele american a avut-o săptămâna trecută cu Putin, scrie Politico, conform hotnews.ro.
În 1938, cedarea Sudetenland („Regiunea Sudeților”) și a rețelei dense de forturi, păduri și tranșee a dus la prăbușirea rapidă a capacității Cehoslovaciei de a se apăra împotriva Germaniei naziste. Există temeri în Europa că abilitatea Kievului de a rezista Rusiei va fi devastată în mod similar dacă Donald Trump – influențat de președintele rus Vladimir Putin – va presa Ucraina să predea linii defensive cheie din regiunea estică Donbas.
În timp ce Trump ar putea vedea o parte din Donbas ca pe un os aruncat lui Putin pentru a obține o „înțelegere”, Zelenski știe că o asemenea concesie ar submina orice acord de pace și i-ar poziționa pe ruși pentru a înainta și mai departe în inima Ucrainei.
„Este esențial ca Europa să nu transforme acest lucru într-un nou moment München sau Ialta”, a declarat pentru Politico Tomáš Kopecký, comisarul guvernului ceh pentru reconstrucția Ucrainei, referindu-se la trădarea occidentală a cehilor la summitul de la München din 1938 și la „vânzarea” Europei Centrale și de Est către Iosif Stalin la Ialta, în 1945.
Putin vrea pe tavă cea mai puternic fortificată zonă a Ucrainei
Potrivit informațiilor din presa americană, Trump crede că Putin ar fi de acord cu un acord de pace pentru a încheia războiul dacă Kievul ar ceda întreaga provincie Donețk și întreaga provincie Luhansk din estul Ucrainei. De altfel, Trump a transmis înainte de întâlnirea de la Casa Albă că „președintele Zelenski al Ucrainei poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă vrea asta”.
Zelenski le-a spus Zelenski jurnaliștilor la Kiev, săptămâna trecută, că nu va face asta. „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta. Pentru ruși, Donbasul este o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă în viitor”, a subliniat el.
Rusia ocupă aproape toată regiunea Luhansk și trei sferturi din Donețk, după cum a arătat o hartă expusă luni în Biroul Oval în timpul întâlnirii dintre Trump și Zelenski.
Analiștii militari avertizează că orice concesie în Donbas ar putea avea consecințe devastatoare pe câmpul de luptă.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din SUA, Kremlinul cere ca Ucraina să predea ceea ce ucrainenii numesc „centura fortăreață” – o linie defensivă bazată pe orașe puternic fortificate, care se întinde prin dealuri, păduri și de-a lungul râurilor și care a constituit coloana vertebrală a apărării lor încă din 2014.
„Ucraina a petrecut ultimii 11 ani investind timp, bani și efort în consolidarea centurii fortăreață și în stabilirea unei infrastructuri defensive și industriale semnificative în și în jurul acestor orașe”, a declarat institutul.
Dacă asta se va întâmpla în cele din urmă, Rusia și-ar muta linia frontului cu aproximativ 80 de kilometri mai spre vest, în timp ce Ucraina ar fi obligată să construiască noi linii defensive pe teren plat și deschis, în regiunile vecine Harkiv și Dnipropetrovsk – mult mai greu de apărat decât orașele fortificate pe care le controlează acum Kievul.
Ministerul Apărării din Marea Britanie a estimat cu câteva zile în urmă că ar fi nevoie de peste patru ani de lupte și i-ar costa pe ruși 1,9 milioane de soldați morți și răniți pentru a cuceri complet cele patru regiuni pe care Vladimir Putin le-a proclamat anexate la Rusia în septembrie 2022 – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.
Precedentul Cehoslovaciei și al Regiunii Sudeților
Nu este prima dată când puteri externe sunt dornice să impună un acord potențial defavorabil pentru a preveni un război.
În septembrie 1938, Adolf Hitler a susținut că predarea către Germania a Sudetenland, o regiune a Cehoslovaciei cu majoritate etnică germană, i-ar satisface ambițiile și ar pune capăt amenințării cu războiul în Europa. Franța și Marea Britanie au fost de acord și au forțat Praga să accepte. Hitler, a cărui cuvânt era la fel de de încredere ca a lui Putin, scrie Politico, a spus că nu mai are alte ambiții teritoriale.
Cehoslovacia investise ani de zile în construirea a mii de cazemate, buncăre și fortărețe în regiunea împădurită și muntoasă – apărate de o armată modernă și bine echipată de 1,2 milioane de oameni. Germania a luat totul fără să tragă un foc de armă.
În martie 1939, trupele germane au mărșăluit în restul țării, iar armata cehă nu a putut opune rezistență.
Kievul privește către München Ucrainenii sunt foarte conștienți de ceea ce li s-a întâmplat cehilor acum 87 de ani.
„Fără garanții de securitate, înghețarea războiului înseamnă un al doilea München 1938”, a avertizat Olexîi Haran, profesor de politică comparată la Universitatea Națională Kyiv-Mohyla, într-un comentariu pentru Centrul Federal de Educație Civică din Germania.
Aceasta este o referire la presupusele garanții de securitate pentru Kiev, despre care negociatorul lui Trump în războiul din Ucraina, dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, a spus că sunt similare cu articolul 5 al NATO privind apărarea comună – deși Trump a exclus în mod repetat aderarea Ucrainei Alianța Nord-Atlantică.
Ce s-ar putea întâmpla cu ucrainenii din teritoriile pe care le vrea Rusia?
Haran a argumentat că „dacă semnăm un acord de încetare a focului sau chiar organizăm alegeri fără garanții de securitate, Putin ar putea să-și reia agresiunea chiar a doua zi”. Un astfel de acord, a spus el, ar „recunoaște de facto controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pentru o perioadă nedeterminată” și ar repeta greșelile din 1938, când concesiile făcute unui agresor nu au făcut decât să invite la o escaladare suplimentară.
Yaroslav Hrîțak, istoric ucrainean și profesor la Universitatea Catolică Ucraineană, a avertizat că pericolul este chiar mai mare decât o altă trădare în stil München. „Este și momentul Ialta”, a spus el în condițiile în care unii analiști amintesc și de elementul uman în schimbarea frontierelor.
Europa are o lungă experiență în acest sens. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii și sovieticii au impus programe masive de epurare etnică asupra populațiilor din teritoriile pe care le-au ocupat.
Dacă Ucraina este forțată să cedeze întregul Donbas Rusiei, Hrîțak consideră că acest lucru îi va oferi Moscovei dreptul de a „decide soarta oamenilor care trăiesc în fostele țări din blocul sovietic”. Acest lucru se va face împotriva voinței populației locale, a adăugat el, „doar folosindu-se de statutul de mare putere a unui stat puternic pentru a conduce peste statele mai mici și mai slabe”.
Totuși, în ciuda îngrijorărilor legate de posibilitatea ca Trump să predea Ucraina lui Putin, există diferențe notabile între 2025 și 1938.
Atunci când s-a ajuns la acordul privind Sudetenland, Cehoslovacia nici măcar nu a fost invitată la masa negocierilor. De data aceasta, Zelenski a fost la Casa Albă pentru a discuta cu Trump și a precizat clar că dorește o încetare a focului bazată pe actuala linie a frontului dintre forțele ucrainene și cele ruse.
Iar Trump a insistat pentru o întâlnire între Putin și Zelenski, care să fie urmată de una la care să participe și el. Europa a pledat și ea, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, să ia parte la aceste discuții viitoare.