Țările europene care se învecinează cu Rusia ar trebui să se pregătească pentru eventualitatea ca Washingtonul să-și reducă numărul de trupe din zonă, consolidându-și propria capacitate militară, a declarat președintele Estoniei pentru Politico, scrie hotnews.ro

Alar Karis, șeful statului eston, a declarat pentru Politico că l-a convins pe președintele american Donald Trump de importanța menținerii trupelor în Europa de Est, când cei doi au stat unul lângă altul timp de două ore în timpul funeraliilor Papei Francisc, în aprilie.

„I-am explicat totul”, a declarat liderul estonian la reprezentanța țării sale în Uniunea Europeană. „Prezența trupelor americane în Estonia – nu numai în Estonia, ci în Europa – este crucială și importantă pentru Statele Unite, nu doar pentru Europa”, a spus el.

Dar, deși Karis a fost liniștit de unele declarații ale lui Trump, și anume de promisiunea făcută săptămâna aceasta de a menține trupele americane în Polonia, liderul eston a subliniat că este încă „foarte dificil de prevăzut” ce va face Washingtonul în țările baltice.

Țări precum Estonia „trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu”, în timp ce riscul unei retrageri din partea celui mai mare membru al NATO „înseamnă că ar trebui să ne consolidăm propria capacitate”, a adăugat Karis.

Planurile SUA

SUA au aproximativ 2.000 de soldați staționați în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia) ca parte a unei consolidări militare în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

Pentagonul revizuiește în prezent poziția forțelor sale globale și se așteaptă să dezvăluie rezultatele la sfârșitul acestei luni.

Deși conținutul nu este cunoscut, revizuirea este pregătită sub îndrumarea subsecretarului de stat pentru politică al Apărării, Elbridge Colby, un susținător declarat al reducerii prezenței SUA în Europa.

În aprilie, televiziunea americană NBC a dezvăluit că Pentagonul discuta o posibilă retragere a unui număr semnificativ de militari americani din estul Europei, inclusiv din România.

Posibila retragere îi vizează pe cei 20.000 de militari pe care administrația lui Joe Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor de la granița cu Ucraina, după invazia rusă.

Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forțele trimise de Biden, adică 10.000 de militari, a scris atunci NBC.

Câți militari SUA sunt în România

În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.700 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.400 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

În luna mai, președintele României, Nicușor Dan a declarat că o eventuală retragere sau diminuare a numărului trupelor americane din sud-estul Europei şi din România nu ţine doar de ţara noastră, ci este „o chestiune de politică americană”

„În ceea ce priveşte eventuala retragere sau diminuarea trupelor în România, nu ţine doar de România, e o chestiune de politică americană, care, după cum ştiţi, în timp se va preocupa mai mult de Asia decât de Europa. În cât timp? Asta e întrebarea pe care Europa împreună cu România trebuie să o negocieze cu Statele Unite”, a declarat Nicuşor Dan.

În iunie, președintele a spus că nu s-a pus problema unei relocări a trupelor americane din România.

Asigurări pentru Polonia

Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a spus preşedintelui polonez Karol Nawrocki că SUA „vor ajuta Polonia să se protejeze”, cu ocazia întâlnirii pe care au avut-o miercuri la Casa Albă. Liderul american a asigurat că SUA îşi vor menţine soldaţii trimişi în Polonia şi a dat asigurări că ideea retragerii lor din această ţară de pe flancul estic al NATO nici măcar nu a fost menţionată, însă a confirmat că s-ar putea întâmpla în cazul altor ţări, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Întrebat de un jurnalist despre prezenţa militară americană în Polonia şi dacă trupele americane vor rămâne acolo, Trump a răspuns: „Aşa cred. Adică, ştii ceva ce eu nu ştiu? (Sunt) foarte mulţumit”.

El a mers chiar mai departe în ceea ce priveşte promisiunea sa de a nu retrage niciun soldat din Polonia. „Dacă se poate, putem trimite şi mai multe trupe acolo, dacă vor. De mult timp îşi doresc o prezenţă mai mare”, a declarat preşedintele american.

Totuşi, el a confirmat că există scenarii cu privire la retragerea unor trupe din alte ţări europene.

„Avem câteva ţări care au mai multe (trupe), nu prea multe, dar nu, acestea (din Polonia) vor rămâne în Polonia. Suntem foarte coordonaţi cu Polonia”, a adăugat Trump.

„Ne gândim la asta în ceea ce priveşte alte ţări, dar nu am face-o niciodată … suntem alături de Polonia până la capăt şi vom ajuta Polonia să se protejeze”, a punctat şeful Casei Albe.

Statele Unite au decis să taie din fondurile de securitate destinate țărilor est-europene

Reducerile luate în calcul de americani nu vizează doar trupele, ci și fondurile pentru securitate.

Oficiali ai Pentagonului i-au informat săptămâna trecută pe diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare ale armatelor din țările est-europene care s-ar afla practic în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au informat pentru Financial Times persoane familiarizate cu acest subiect.

Aceste cheltuieli din programul Pentagonului sunt aprobate direct de Congresul SUA, iar fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026. Financial Times notează că Administrația Trump nu a cerut suplimentarea fondurilor.

Țările baltice, cele mai afectate

Un oficial al Casei Albe a declarat că această măsură este în concordanță cu eforturile președintelui Trump de a „reevalua și reorienta” ajutorul extern al Statelor Unite și, totodată, corespunde unui ordin executiv emis încă în prima zi a mandatului său.

„Această măsură a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pus de multă vreme de președinte ca Europa să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul american, potrivit FT.

Sub presiunea lui Trump, aliații SUA din NATO au convenit în iunie să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.

Reducerile prevăzute de Pentagon ar afecta un program cu un buget global de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor unor reprezentanți ai Senatului SUA, ceea ce ar putea duce la suprimarea a sute de milioane de dolari din fondurile trimise de SUA țărilor învecinate cu Rusia. Pentagonul nu a informat însă congresmenii americani cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat.

Între 2018 și 2022, de exemplu, prin acest program au fost alocați 1,6 miliarde de dolari în Europa, iar printre principalii beneficiari se numără cele trei țări baltice – Estonia, Letonia și Lituania.