Experții juridici ai UE studiază o modalitate de a ocoli necesitatea unanimității votului, pentru a trimite 140 de miliarde de euro către Kiev, din activele rusești confiscate. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán se opune planului UE dar Comisia Europeană consideră că a găsit o soluție legală pentru a exclude Ungaria din procesul decizional, relatează Politico, transmite g4media.ro.
În mod normal, o măsură atât de dramatică precum planul Bruxelles-ului de a confisca rezervele Moscovei ar necesita unanimitatea celor 27 de țări membre, acordând efectiv dreptul de veto lui Orbán, liderul european care e cel mai apropiat de președintele rus Vladimir Putin.
Având în vedere istoricul îndelungat al lui Orbán în ceea ce privește obstrucționarea sancțiunilor împotriva Kremlinului, experții juridici ai UE lucrează la un plan care să permită ca decizia privind „împrumutul de reparații” propus Ucrainei să fie luată cu majoritate calificată.
Conform surselor Politico, Comisia speră să își bazeze acțiunea pe o serie de concluzii ale Consiliului European, convenite de toți liderii UE, inclusiv Orbán, la 19 decembrie anul trecut. În declarația respectivă, liderii au afirmat: „Activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și compensează daunele cauzate de acest război”. La acel moment, declarație a fost în mare parte percepută în sensul că activele în sine ar trebui să rămână înghețate, în principal la banca Euroclear din Belgia, și să nu fie accesate de Rusia, în timp ce dobânzile ar putea fi utilizate pentru efortul de război.
Noul argument al Comisiei este că această declarație oferă o acoperire suficientă pentru a schimba regulile sancțiunilor de la unanimitate la majoritate calificată. Pentru ca acest lucru să funcționeze, toate sau majoritatea celorlalte țări ar trebui să fie de acord. „Acest lucru ar necesita un acord politic la nivel înalt din partea tuturor sau a majorității șefilor de stat sau de guvern”, a declarat Comisia într-o notă adresată ambasadorilor UE, reuniți vineri.
Obținerea unui acord mai amplu nu va fi ușoară. Există și alte țări favorabile Rusiei în potențialul mix, cum ar fi Slovacia. Apoi, mai este și problema Belgiei. Guvernul belgian a respins deja propunerea, din cauza îngrijorării că acapararea fondurilor UE ar putea expune Belgia și Euroclear, o instituție financiară care deține activele înghețate ale statului rus, la represalii legale din partea Moscovei. „Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile în seama noastră. Asta nu se va întâmpla, vreau să fiu foarte clar în privința asta”, a declarat prim-ministrul Bart De Wever la New York, în marja Adunării Generale a ONU. „Dacă țările vor vedea că banii băncii centrale pot dispărea dacă politicienii europeni consideră că este necesar, ar putea decide să-și retragă rezervele din zona euro.”
Cu toate acestea, De Wever a recunoscut că este dispus să discute problema, iar Belgia susține în general măsurile împotriva lui Putin, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Oferta cheie de asigurare pentru belgieni va veni probabil sub forma intervenției altor țări din UE pentru a înlocui activele Euroclear trimise la Kiev cu bilete la ordin subscrise în comun.
Liderii UE se vor reuni săptămâna viitoare la Copenhaga, unde sunt planificate discuții pe tema împrumutului. Nu se vor lua decizii oficiale – acestea sunt prevăzute pentru summitul de la sfârșitul lunii octombrie, după ce miniștrii de finanțe vor avea ocazia să analizeze propunerea la Luxemburg, pe 10 octombrie.
Cea mai mare parte a activelor statului rus a fost înghețată la Euroclear, de la momentul în care Putin a lansat invazia în Ucraina, în februarie 2022. O mare parte din acestea au fost investite în obligațiuni guvernamentale occidentale care au ajuns la scadență și au fost convertite în numerar. Această lichiditate se află în prezent într-un cont de depozit la Banca Centrală Europeană.