Polonia a impus restricţii de zbor la graniţa estică cu Belarus şi Ucraina, după incursiuni multiple ale unor drone în spaţiul său aerian, a anunţat joi Comandamentul Operaţional al Forţelor Armate, informează Reuters, scrie știrileprotv.ro

Polonia a doborât miercuri dimineaţă drone presupus ruse în spaţiul său aerian, cu sprijinul unor aeronave aparţinând unor aliaţi ai săi din NATO, fiind pentru prima dată când un membru al alianţei militare occidentale a folosit puterea de foc în timpul războiului Rusiei din Ucraina.

„La cererea Comandamentului Operaţional al Ramurilor Forţelor Armate ... restricţiile de trafic aerian vor fi introduse în partea de est a Poloniei sub forma zonei restricţionate EP R129”, a declarat Agenţia Poloneză de Navigaţie Aeriană într-un comunicat publicat miercuri seară.

Restricţiile au intrat în vigoare miercuri, la ora 22:00 GMT (01.00, ora României - n.r.), şi se aplică până pe 9 decembrie, a precizat agenţia.

De la răsărit până la apus, zborurile în zona restricţionată sunt interzise, cu excepţia aeronavelor cu echipaj uman care operează în conformitate cu un plan de zbor cu transpondere adecvate şi care menţin comunicarea bidirecţională cu autorităţile aviatice, a precizat agenţia.

Restricţiile nu se aplică nici pentru zborurile militare şi pentru unele zboruri şi indicative de apel suplimentare cu scop special.

„De la apus până la răsărit există o interdicţie totală a zborurilor, cu excepţia aeronavelor militare... În zona EP R129, există o interdicţie de zbor de 24 de ore pentru aparate civile fără pilot”, a declarat agenţia.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat miercuri că dronele sale au efectuat un atac major asupra instalaţiilor militare din vestul Ucrainei, dar nu aveau în plan să lovească ţinte din Polonia.

Polonia solicită sisteme suplimentare de apărare aeriană după intruziunea dronelor rusești

Polonia a solicitat aliaților sisteme suplimentare de apărare aeriană și tehnologie anti-drone pentru a-și proteja mai bine teritoriul de incursiunile rusești, după incursiunea de miercuri a dronelor.

Varșovia se consultă cu aliații săi din NATO cu privire la asistența suplimentară, potrivit surselor Bloomberg care vorbesc sub condiția anonimatului, deoarece discuțiile au loc în spatele ușilor închise. Aliații au discutat deja despre incident încă de miercuri dimineață, după ce Polonia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care declanșează consultări și poate deschide calea către o acțiune coordonată între aliați.

„Avem nevoie de rachete Patriot"

„Avem nevoie de rachete Patriot, deoarece dronele nu sunt singura formă de amenințare rusă la adresa spațiului nostru aerian. Avem nevoie și de un „zid anti-drone", a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conferință de presă la Varșovia.

Secretarul britanic al apărării, John Healey, care a calificat intruziunea dronelor drept „periculoasă, imprudentă, fără precedent", a declarat că guvernul său evaluează modalități de a răspunde la solicitarea Poloniei. O opțiune este întoarcerea a cel puțin câtorva dintre cele șase avioane Typhoon aduse inițial în Polonia în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană până acum șase săptămâni.

Prim-ministrul Donald Tusk a declarat într-o postare pe X că, în discuțiile sale de miercuri cu liderii Franței, Regatului Unit, Ucrainei, Italiei, Germaniei și Țărilor de Jos, a primit „propuneri de sprijin concret pentru apărarea aeriană" a țării.

Dilemă strategică

Cu toate acestea, ar putea fi dificil pentru aliați să furnizeze sisteme mai avansate, cum ar fi Patriot, pentru că acestea ar fi și mai utile în Ucraina, după cum a declarat adjunctul ministrului apărării din Germania. „În mod colectiv, considerăm că, în acest moment, având în vedere raidurile ucigașe ale armatei ruse asupra Ucrainei, acestea sunt cel mai bine poziționate în viitor în Ucraina", a spus Jens Plötner.

Scrisoarea țărilor baltice către Congresul SUA

Între timp, cele trei țări baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menținerea unei inițiative militare-cheie de finanțare, după ce Pentagonul a anunțat că intenționează să reducă fondurile alocate unor țări europene de pe flancul estic. Reducerile ar fi de sute de milioane de dolari și ar avea un impact în special asupra Inițiativei de securitate baltică (BSI) care se referă la Estonia, Letonia și Lituania.

„Recunoaștem pe deplin că resursele SUA sunt limitate la nivel național și la nivel global. Fiecare dolar cheltuit pentru BSI este compensat de cheltuieli multiple pentru echipamente americane de la companii americane", au scris parlamentarii din cele trei țări baltice într-o scrisoare adresată omologilor lor americani.

Potrivit scrisorii, SUA au acordat țărilor baltice finanțare în valoare de peste 1 miliard de dolari în cadrul inițiativei, începând din 2018.

Planul de reducere a sprijinului SUA face parte din schimbarea priorităților președintelui Donald Trump, care dorește să se concentreze mai puțin pe Europa și mai mult pe China.

Impactul economic și piețele financiare

Zlotul polonez a scăzut miercuri cu până la 0,5% față de euro, cea mai mare scădere zilnică de la sfârșitul lunii iulie și cea mai slabă performanță dintre monedele est-europene. Indicele WIG20 din Varșovia a scăzut cu până la 2,6% la începutul tranzacționării, iar obligațiunile în dolari ale țării au înregistrat, de asemenea, o scădere.