Sonda spatiala europeana BepiColombo a avut prima „intalnire” cu Mercur, cea mai ascunsa planeta a Sistemului Solar, in incercarea de a intra pe orbita ei, potrivit BBC.

Publicat:04.10.2021, 09:31

Bepi a trecut la 200 de kilometri de suprafata planetei, inainte de a se retrage din nou in adancul spatiului.

Cercetatorii care controleaza sonda planuiesc alte patru astfel de zboruri, de fiecare data folosindu-se de impulsul gravitational al lui Mercur sa reduca viteza lui Bepi. Scopul este ca Bepi sa se miste suficient de incet cat sa cada pe o orbita stabila.

Acest lucru ar trebui sa se intample pana la finalul anului 2025.

Pentru acest prim zbor, a fost calculat ca cea mai mica distanta de planeta sa fie vineri noapte la ora Romaniei 01:34. La acest moment, Bepi s-a miscat cu o viteza de peste 50km/s in raport cu Soarele.

Sonda a facut poze pentru a le trimite cercetatorilor, dar nu cu aparatura stiintifica de inalta rezolutie din dotare. Acele camere nu pot sa vada momentan nimic pentru ca sunt tinute in ceea ce este numit cosul navetei spatiale.

Bepi este, in esenta, formata din nou parti - una, dezvoltata de European Space Agency (ESA), cealalta, de Agentia Spatiala Japoneza (Jaxa). Felul in care aceste doua componente au fost cuplate pentru calatoria spre Mercur impierdica deschiderea principalelor camere.

Primele imagini captate de misiune au fost facute cu cateva camere montate pe exteriorul sondei.

Aceste fotografii alb-negru simple ar trebui sa ajunga pe Pamant sambata. Oamenii de stiinta spera sa vada niste caracteristici cunoscute pe suprafata planetei, precum craterul Kuiper.

ESA a spus ca va aduna toate fotografiile din primul survol intr-un film, care va fi publicat cel mai probabil luni.

Urmatorul survol al lui Bepi este programat pentru iunie 2023. In calendar sunt marcate septembrie si decembrie 2024 si ianuarie 2025, cand sonda ar trebui sa fie intr-o orbita regulata pentru a incepe operatiunile stiintifice complete in 2026.

Elementele european si japonez ale misiunii se vor separa odata ce intra pe orbita planetei si vor avea roluri diferite.

Mercury Planetary Orbiter (MPO) al Europei este conceput pentru a carta terenul Mercur, pentru a genera profiluri de nivel, a colecta informatii despre structura si compozitia suprafetei planetei, precum si pentru a face detectie.

Mercury Magnetospheric Orbiter (MMO) al Japoniei are ca prioritate studierea campului magnetic al lui Mercur. Va ancheta comportamentul acestuia si interactiunea lui cu „vantul solar”, cantitatea imensa de particule care e emisa de Soare. Acest vant interactioneaza cu atmosfera extrem de rarefiata a lui Mercur.

Sursa: