Comisia Europeană analizează, împreună cu Agenția Internațională pentru Energie (AIE), posibilitatea de a elibera o parte din stocurile de petrol, a anunțat marți comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen. El a subliniat că Executivul comunitar nu renunță la planul UE de reducere a emisiilor, care prevede adăugarea unei taxe de carbon la prețul energiei. Vicepreședinta Comisiei, Terasa Ribera, a precizat și ea că o astfel de decizie „ar fi o greșeală uriașă ”, scrie hotnews.ro.
Comisia a înaintat marți Parlamentului European un nou pachet de măsuri în sectorul energiei care vizează reducerea dependenței de combustibilii fosili prin dezvoltarea comunităților de energie, a investițiilor în infrastructură și prima strategie a Uniunii Europene în domeniul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR).
În conferința de presă în care a prezentat pachetul legislativ, comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a fost întrebat care sunt primele măsuri la care se gândește Executivul comunitar în fața noii crize energetice.
Scenariul analizat
„Am pregătit acest pachet legislativ încă dinainte de conflictul din Orientul Mijlociu, însă este clar că aceste măsuri sunt foarte importante în acest context, sunt exact acele măsuri care pot preveni astfel de situații pe viitor. În plus, suntem mult mai pregătiți acum decât eram în februarie 2022: am diversificat sursele de energie, folosim mai multă energie regenerabilă și prețul electricității nu mai depinde atât de mult de cel al gazelor”, a spus oficialul european.
El a arătat că a purtat discuții cu miniștrii Energiei din țările G7 și în prezent se analizează oportunitatea unor măsuri care vor fi țintite și temporare, însă strategia de decarbonizare a UE privind taxarea emisiilor de carbon rămâne în picioare.
„Dacă vom fi într-o situație de criză severă astfel încât va trebui să intervenim la nivel european, analizăm în aceste zile și ore posibilitatea de a pune în piață o parte din stocurile de petrol”, a spus comisarul.
Mesaj către statele membre: „Reduceți fiscalitatea”
El a adăugat că, în UE, există 42 de milioane de cetățeni care au probleme cu plata facturii la energie și este nevoie de măsuri pentru protejarea lor pe termen lung.
„Vreau să subliniez că nu avem probleme cu asigurarea aprovizionării în UE, dar în alte regiuni există și, de asemenea, situația se schimbă foarte repede și există problema prețurilor care necesită o abordare serioasă. Acestea sunt măsurile care se discută acum”, a subliniat Dan Jørgensen.
Oficialul european a mai spus că, marți după-amiază, boardul AEI va prezenta o analiză cu privire la avantajele și dezavantajele eliberării unei părți din stocurile de țiței, precum și care ar urma să fie cantitățile optime pentru a fi puse pe piață.
„Pentru statele membre, avem o recomandare: dacă puteți, reduceți taxele la energie, în special la electricitate. Există astfel potențial să reducem facturile în UE cu 200 de milioane de euro, dacă reducem taxele. Totodată, trebuie încurajată concurența din piață a furnizorilor, prin mutarea consumatorilor către furnizorii cu cele mai bune prețuri din piață, stimulând astfel concurența, ceea ce poate duce la o reducere a facturilor”, a precizat Jørgensen.
O scădere a prețului carbonului ar submina eforturile UE de reducere a emisiilor
La rândul său, Teresa Ribera, vicepreședintă a Comisiei Europene, a subliniat că ar fi o greșeală uriașă ca UE să renunțe la planul său de reducere a emisiilor în aceste momente.
„Nu cred că o scădere a prețului carbonului (n.r. – costul certificatelor de emisii care se adaugă la prețul energiei) va da un mesaj pozitiv cuiva. Dimpotrivă, va submina eforturile pe care le-am făcut până acum pe acest drum. Ar fi o greșeală uriașă”.
El a adaugat că UE se află „într-o situație mai bună decât în 2022 tocmai pentru că am crescut ponderea energiei regenerabile, care este cea mai ieftină energie“.