Franța a fost cuprinsă miercuri de un val de proteste violente, în urma cărora aproape 700 de persoane au fost reținute în total, între care 200 doar în Paris, după ciocniri între manifestanți și forțele de ordine, scrie ştirileprotv.ro
La Paris, în Place de la République, confruntările au reizbucnit între poliție și protestatari, după ce un grup de tineri a incendiat mai multe pubele. Situația a degenerat rapid, iar forțele de ordine au intervenit pentru a restabili calmul.
Situația a fost tensionată și în alte orașe. Protestatarii au incendiat baricade și au blocat o autostradă spre Lyon. În Marsilia, vitrinele magazinelor au fost sparte de vandali. Forțele de ordine au rămas mobilizate pentru a preveni noi incidente.
În Strasbourg, deși au fost somați să părăsească piața la ora 19:00, protestatarii nu s-au conformat, iar poliția a intervenit.
Protestatarii, în număr de aproape 200.000 la nivel național, s-au mobilizat în cadrul mișcării „Bloquons tout” (Blocăm tot), lansată pe rețelele de socializare pentru a contesta planul de austeritate al fostului premier François Bayrou.
Noul premier, în fața unei misiuni dificile
Ziua plină de proteste a fost un avertisment pentru noul șef al guvernului, Sébastien Lecornu, numit de președintele Macron. După ce a depus jurământul, Lecornu a devenit al treilea premier al Franței în decurs de un an.
Sébastien Lecornu, premierul Franței: „Vom avea nevoie de rupturi semnificative [față de trecut]. Și nu doar în formă, nu doar în metodă, ci și în fond. Fără mari discursuri. Începând din această după-amiază [miercuri], mă voi întâlni cu primele partide politice, iar în următoarele zile, cu partidele politice și cu sindicatele.”
Noul cabinet nu a fost încă format, dar este deja amenințat cu o moțiune de cenzură dacă Sébastien Lecornu nu solicită un vot de încredere în Adunarea Națională, la fel ca predecesorul său, care a pierdut votul.
Manifestanții au blocat autostrăzi, au incendiat baricade și s-au confruntat sporadic cu poliția, într-o amplă manifestare de nemulțumire față de președintele Emmanuel Macron, elita politică și planurile de austeritate ale guvernului.
În încercarea de a ține situația sub control, autoritățile au mobilizat peste 80.000 de agenți de securitate în toată țara, care au intervenit în forță pentru a îndepărta baricadele și au folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva manifestanților.
La Paris, tensiunile au fost deosebit de ridicate, iar protestele s-au transformat pe alocuri în adevărate lupte de stradă.
Mișcarea „Blocăm tot”, născută pe rețelele sociale, a reunit aproape 200.000 de participanți, însă nu a reușit să paralizeze țara, așa cum își propusese.
În total, 540 de persoane au fost arestate, iar 415 dintre acestea au fost plasate în custodia poliției.
Ministerul de Interne a raportat și 23 de agenți răniți ușor.
Deși amploarea mobilizării a fost semnificativă, autoritățile susțin că protestatarii nu au reușit să provoace blocajul național anunțat în zilele precedente.
Cu toate acestea, mişcarea „Blocăm tot”, născută pe reţelele sociale, în special pe Telegram, nu a avut efectul scontat.
Franţa nu a fost blocată, scrie Le Monde. Numeroase acţiuni de protest au avut loc pe tot parcursul zilei, în întreaga ţară, cu mitinguri de amploare în unele oraşe.
Ministerul de Interne a numărat 850 de adunări publice şi sute de blocaje, reunind aproximativ 197. 000 de persoane în întreaga Franţă.
Sindicatul CGT a anunţat 250.000 de manifestanţi. În total, 540 de persoane au fost arestate, dintre care 211 la Paris, iar 415 de persoane au fost plasate în custodia poliţiei, dintre care 110 în capitală, potrivit Ministerului de Interne.
De asemenea, 23 de agenţi ai forţelor de ordine au fost răniţi uşor. Cele aproape 200.000 de persoane din toată Franţa care au participat la mişcare au reprezentat o mobilizare pe care ministrul de interne demisionar Bruno Retailleau a descris-o ca fiind „semnificativă”, deşi a adăugat că „cei care au vrut să blocheze ţara nu au reuşit să o facă”.
Născută pe reţelele sociale în vară şi fără a implica în organizare sindicate sau partide politice, mişcarea „Bloquons tout” a reunit o gamă largă de nemulţumiri, fragmentată pe regiuni.
Susţinerea fermă a extremiştilor de stânga din La France Insoumise (LFI) de la sfârşitul lunii august a avut o influenţă evidentă, în special în marile oraşe, cu o mobilizare deosebită a tinerilor.
Potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, aproximativ o sută de licee au fost perturbate şi 27 au fost blocate în Franţa.
Coordonatorul LFI, Manuel Bompard, a participat la mai multe mitinguri la Paris, inclusiv la adunarea generală a lucrătorilor feroviari Ironia este că mişcarea „Blocăm totul” a apărut online în luna mai în rândul grupurilor de dreapta, dar de atunci a fost cooptată de stânga şi extrema stângă.
Marine Le Pen dezavuează protestele: Ieșirea din criză se face la urne
Totuşi, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a dezavuat mişcarea şi a folosit-o pentru a-şi ataca oponenţii politici din extrema stângă. Ieşirea din criză nu va fi realizată prin această „strategie a insurecţiei permanente”, a scris pe X Marine Le Pen, invocând „scenele de devastare şi de violenţă împotriva forţelor de ordine” provocate de „confiscarea şi recuperarea de către LFI a mişcării de protest faţă de politicile macroniste”.
„Ieşirea din criză se va face prin urne şi nu prin această strategie de insurecţie permanentă şi de legitimare a haosului, care sunt singurele cuvinte de ordine ale extremei stângi”, a scris lidera deputaţilor din Rassemblement National (RN) pe X.
Tulburările din stradă s-au adăugat la agitaţia politică într-o zi în care cândva conservatorul Sebastien Lecornu a preluat funcţia de prim-ministru al preşedintelui Emmanuel Macron, după ce predecesorul său a fost demis de parlament din cauza planurilor sale nepopulare de reduceri bugetare drastice.
„E aceeaşi porcărie, e la fel. Macron e problema, nu miniştrii”, a comentat Fred, un oficial din sindicatul CGT care lucrează la compania de transport public din Paris, RATP.
„Trebuie să plece”, a opinat el, citat de Reuters. Franţa se află sub presiune pentru a reduce deficitul bugetar, care este aproape dublu faţă de plafonul de 3% al Uniunii Europene, şi datoria publică, care echivalează cu 114% din PIB.
„Am venit să facem zgomot”
Mişcarea reflectă furia faţă de ceea ce protestatarii numesc o elită conducătoare disfuncţională, hotărâtă să aplice măsuri de austeritate.
Nemulţumirea s-a adâncit după ce ultimul guvern a propus reduceri de 44 de miliarde de euro (52 de miliarde de dolari) din cheltuielile publice.
În faţa Gării de Nord din Paris, sute de tineri au scandat sloganuri anti-Macron. Unul dintre ei purta o pancartă cu steagul tricolor şi cu sloganul „Republica elitei bogate”.
„Am venit să facem zgomot”, a spus Emma Meguerditchian, o studentă de 17 ani de la Sorbona.
„Vrem să ştie că nu mai putem suporta asta, vrem un alt tip de guvern”, explică tânăra. În vest, protestatarii din Nantes au blocat o autostradă cu anvelope şi coşuri de gunoi cărora le-au dat foc.
Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii care încercau să ocupe un sens giratoriu. În Rennes, un autobuz a fost incendiat.
În Montpellier, în sud, poliţia a tras cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor care au ridicat o baricadă pentru a bloca traficul la un sens giratoriu.
Un banner mare amplasat la faţa locului avea inscripţia: „Macron demisie”.
Poliţia din Paris a tras cu gaze lacrimogene asupra tinerilor care blocau intrarea într-un liceu, iar pompierii au îndepărtat bicicletele şi coşurile de gunoi arse la numeroase baricade.
Au izbucnit încăierări la o manifestaţie lângă centrul comercial Chatelet din centrul capitalei, iar pompierii au stins un incendiu care a izbucnit într-o clădire din apropiere.
Mișcarea unei noi generații
Mişcarea „Blocăm totul” a fost comparată cu rebeliunea „Vestelor galbene” care a izbucnit în 2018-2019 din cauza impozitelor şi a costului vieţii şi care l-a forţat pe Macron să facă concesii politice ce au costat miliarde de euro.
Cu toate acestea, sociologul Antoine Bristielle de la think tank-ul Fundaţiei Jean Jaures a remarcat o diferenţă generaţională între cele două mişcări.
„În mişcarea Vestele galbene, aveam o Franţă destul de vulnerabilă, care se lupta să supravieţuiască, mulţi muncitori, mulţi pensionari, în timp ce aici, în ceea ce priveşte vârsta, sunt mulţi tineri”, a spus Bristielle.
Ei au „o anumită viziune asupra lumii, în care există mai multă justiţie socială, mai puţină inegalitate şi un sistem politic care funcţionează diferit, mai bine”, a explicat sociologul.
„Tinerii sunt viitorul, generaţia veche ne-a lăsat o lume de rahat, un guvern de rahat. Depinde de noi să luptăm pentru a schimba asta şi să dansăm pe cenuşa vechii lumi”, confirmă studenta Alice Morin, în vârstă de 21 de ani.