Populatia lumii a depasit in noiembrie pragul de 8 miliarde, conform unei estimari a ONU, scrie The Asahi Shimbun, scrie g4media.ro.

Evolutia civilizatiei umane a constituit motorul expansiunii populatiei globale. Progresul tehnologic a dus la cresterea productiei alimentare si a facut disponibile spre exploatare mai mult pamant si mai multe resurse. Marile valuri de inovatie, cum au fost inceputul agriculturii si revolutia industriala, au accelerat expansiunea populatiei.

Optimistii pot prezice un viitor stralucit in care oamenii vor putea obtine cele necesare mai eficient, multumita inovatiilor tehnologice majore, in vreme ce alimentele si energie vor fi distribuite mai eficient pentru a sustine o populatie mai mica [sic!].
Insa, in mod evident, exista limite atat in ce priveste resursele biologice pe care Pamantul e capabil sa le produca cat si in privinta resurselor subterane care pot fi exploatate in vederea consumului.

Capacitatea Terrei de a sustine viata umana

Exista un indicator anume care masoara impactul total al speciei umane asupra mediului. Acest indicator, denumit „amprenta ecologica”, a fost creat si promovat de cercetatori din Canada si alte tari.
Acest indicator monitorizeaza exploatarea suprafetelor productive – intre care terenuri agricole, paduri si locuri de pescuit – prin intermediul activitatilor economice si altor activitati umane.
Folosind date statistice, indicatorul ia in calcul si suprafetele necesare pentru productia de hrana si imbracaminte precum si pentru absorbtia gunoiului pe care il generam, si in special a emisiilor de dioxid de carbon pe care le producem prin arderea combustibililor fosili. Indicatorul ne arata daca oamenii de pe Terra traiesc in cadrul limitelor impuse de productivitatea activelor ecologice ale planetei.

Conform Global Footprint Network, o organizatie ecologista internationala, in 1961, atunci cand populatia globala depasea doar cu un pic 3 miliarde, umanitatea avea nevoie de 70% din capacitatea de regenerare a Pamantului pentru a obtine resursele naturale si serviciile ecologice de care se folosea. Acea cifra a depasit 100% in 1971 si se situeaza acum la 180%.
Daca toti oamenii de pe glob ar trai si ar consuma precum un japonez oarecare, omenirea ar avea nevoie de cel putin 2,9 planete pentru a-si intretine stilul de viata. Aceeasi cifra in cazurile americanilor, chinezilor si indienilor este de 5,1, 2,4, respectiv 0,8.

Un stil de viata mai luxos inseamna un consum mai mare per om. Calatoria cu avionul necesita mai mult combustibil decat parcurgerea aceleiasi distante cu trenul ori vaporul. Productia de carne de vita si porc necesita mai multe resurse decat productia de cereale. Fireste ca amprenta ecologica nu este o masura absoluta.

Dar ea demonstreaza ca stilurile de viata luxoase si comode genereaza presiuni apreciabile asupra viitorului nostru.

O tot mai mare constientizare a crizei

La conferinta ONU privind biodiversitatea desfasurata in Canada in decembrie, COP15, statele au convenit asupra unui set de obiective noi pentru oprirea distrugerii ecosistemelor Terrei, intre care si protectia a 30% din suprafata planetei, rezervata doar pentru natura, pana in 2030 – un obiectiv numit uneori si „30 pana in 30”.

Faptul ca s-a convenit asupra unor obiective atat de dificile reflecta o tendinta tot mai puternica de constientizare a degradarii mediului la nivelul guvernelor.
Consumul de combustibili fosili si schimbarea daunatoare a climei rezultata in urma lui impun la randul lor o presiune grava asupra Pamantului. La fel si defrisarea padurilor pentru crearea de noi terenuri agricole.

In cursul istoriei sale de 4,6 miliarde de ani, Pamantul a trecut prin cinci evenimente de extinctie in masa, dintre care ultimul a avut loc acum 65 de milioane de ani si a dus la disparitia completa a dinozaurilor. Exista oameni de stiinta care considera ca acum ne aflam in cursul unui al saselea eveniment de extinctie in masa.

In prezent, ritmul extinctiei speciilor e estimat a fi cu mult mai rapid decat cel din cursul precedentului eveniment de extinctie in masa. Din cele 8 milioane de specii care se estimeaza ca exista pe Terra, aproximativ 1 milion se afla in pragul disparitiei.

Speciile dispar acum intr-un ritm de zeci de mii de ori mai rapid decat media ultimilor 10 milioane de ani. Umanitatea distruge planeta intr-un ritm terifiant.

Catre o societate orientata spre reciclare

Daca distrugerea naturii va ajunge intr-un anumit punct critic, redresarea va deveni imposibila si prosperitatea omenirii va fi periclitata.
Conceptul de „limite planetare” propune cate un prag pentru noua sub-sisteme ori procese bio-fizice esentiale ale Terrei, praguri care, odata trecute de noi, pot impinge sistemul natural al planetei intr-o stare cu totul noua, iar acea stare ar putea sa nu fie capabila sa intretina omenirea.

Exista temeri ca patru dintre cele noua limite planetare au fost deja depasite: integritatea biodiversitatii, fluxurile bio-geo-chimice de azot si fosfor, schimbarea climei si schimbarea sistemului terestru [proportia exploatarilor agricole – n.trad.]. Ceea ce inseamna ca e posibil sa fi fost depasite limite planetare care asigurau un mediu in care omenirea putea trai in conditii de siguranta.

Azotul si fosforul sunt utilizate in calitate de fertilizatori pentru a creste productia alimentara. Insa folosirea excesiva a acestor chimicale provoaca poluarea grava a raurilor si marilor.Se estimeaza ca populatia globala va depasi 10 miliarde in deceniul 2050 si se va opri definitiv din crestere la 10,4 miliarde in deceniul 2080. Chiar daca am presupune ca dupa acel punct populatia planetara va scadea constant pana la o cifra stabila si sustenabila, trebuie sa ne intrebam daca suntem capabili sa evitam depasirea limitelor planetare, astfel incat sa asiguram sustenabilitatea umanitatii pe termen lung.

Trebuie sa cooperam pentru a combate una cate una provocarile globale care ameninta toate tarile si concomitent sa ne revizuim sistemele sociale si stilurile de viata, in vederea sustenabilitatii pe termen lung. Trebuie sa construim o societate orientata spre reciclare – pentru propriul nostru viitor, nu doar pentru Pamant ori pentru natura.Acum, cand am depasit pragul de 8 miliarde al populatiei globale, ar trebui sa reflectam din nou la sanatatea planetei si la stilul nostru de viata pentru a vedea ce putem si ce ar trebui sa facem pentru a lasa in urma un Pamant pe care copiii nostri sa poata trai.