Putin ceartă Europa: „Interzicerea oponenților politici nu funcționează”. Lista opozanților ruși morți după ce l-au criticat

Autorităţile din unele ţări încearcă să "interzică" oponenţii politici care se bucură de mai multă încredere din partea cetăţenilor, dar acest lucru nu funcţionează, a declarat joi preşedintele rus, Vladimir Putin, la sesiunea plenară a Clubului de discuţii Valdai, ce se desfăşoară la Soci - transmite TASS.

„Unele ţări încearcă să îşi interzică adversarii politici, care câştigă deja mai multă legitimitate, mai multă încredere din partea alegătorilor. Noi ştim, am trecut prin asta". "Dar nu funcţionează. Interdicţiile nu funcţionează", a spus Putin în intervenţia sa.

Datele studiilor sociologice realizate în ţările europene arată o respingere din ce în ce mai mare faţă de ambiţiile excesive ale elitelor politice din aceste ţări, a subliniat preşedintele.

„Establishmentul nu vrea să cedeze puterea, îşi înşeală în mod deschis proprii cetăţeni, creează tensiuni la frontierele externe şi recurg la tot felul de trucuri în interiorul propriilor ţări, din ce în ce mai mult la limita legii sau chiar dincolo de ea. Dar nu va fi posibil să transformi la nesfârşit procesul electoral democratic într-o farsă şi să manipulezi voinţa poporului, aşa cum a fost cazul, de exemplu, în România", a afirmat liderul rus. El a adăugat că astfel de procese se observă în multe ţări.

Putin: ”Nu sunt țar, sunt un președinte ale de popor”

După cum a subliniat Putin, voinţa cetăţenilor lor este simplă: "Ca liderii ţărilor să se ocupe de problemele cetăţenilor, să aibă grijă de siguranţa şi calitatea vieţii lor, în loc să urmărească himere".

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, aflat la putere de aproape un sfert de secol, a declarat joi că nu este „ţar”, aşa cum este numit adesea în Occident, susţinând că a fost ales de poporul rus pentru a îndeplini un anumit mandat, relatează Reuters.

Putin, fost ofiţer KGB care a ajuns la putere în 1999, a fost întrebat de un moderator la forumul de discuţii Valdai, desfăşurat joi la Soci, dacă se simte ca ţarul rus Alexandru I, care a negociat pacea în Europa la Congresul de la Viena după încheierea războaielor Revoluţiei franceze şi napoleoniene.

„Nu, nu mă simt aşa. Alexandru I a fost ţar. Eu sunt un preşedinte ales de popor pentru un anumit mandat”, a spus Putin, care peste câteva zile împlineşte 73 de ani (la 7 octombrie - n.r.)

Vladimir Putin, care a ajuns la putere la 31 decembrie 1999, se află la al cincilea mandat de preşedinte, după ce a avut o pauză de patru ani ca prim-ministru (2008-2012). Scrutinul din 2024 în care a fost reales pentru alţi şase ani la conducerea ţării s-a desfăşurat fără opoziţie şi fără observatori internaţionali imparţiali.

Lista opozanților lui Putin care ar fi fost uciși la ordinul Kremlinului

Reproșurile aduse de Putin democrațiilor din Europa cu privire ”interzicerea” oponenților politici este cel puțin cinică, ținând cont de faptul că există o lungă listă de opozanți ai săi care ar fi fost uciși la ordinul Kremlinului.

În Rusia, orice persoană cu notorietate care îl critică pe Putin moare mai devreme sau mai târziu în condiții cu totul speciale. Morțile în urma căzăturilor de la etaj sunt deja ”marcă înregistrată” pentru Putin și oponenții săi.

În februarie 2024,Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant politic al lui Vladimir Putin, a murit într-o închisoare din Arctica, în condiții neclare.

În decembrie 2022, magnatul rus Pavel Antov a murit după ce a căzut de la etajul unui hotel din India, la scurt timp după ce a criticat războiul declanșat de Putin în Ucraina.

În septembrie 2022, președintele Lukoil, Ravil Maganov, a murit după ce a căzut de la fereastra unui spital din Moscova. Și el criticase deschis războiul lui Putin.

Omul de afaceri Dan Rapoport a murit în august 2022 după ce a căzut de la etajul unei clădiri din Washington. Anterior, criticase războiul Kremlinului și își arătase susținerea pentru Ucraina.

Mihail Lesin, fost ministru rus al presei, a fost găsit mort în camera sa de hotel din Washington, în noiembrie 2015. Fostul demnitar rus se pregătea să încheie un acord cu FBI pentru protecție, întrucât știa prea multe despre corupția de la Kremlin.

Fostul vicepremier rus Boris Nemțov, un critic acerb al lui Vladimir Putin, a fost împușcat chiar în fața Kremlinului, în 2015.

Oligarhul rus Boris Berezovsky a fost găsit în locuința sa din Berkshire, în martie 2013, după ce fugise din Rusia și Marea Britanie și îl amenințase pe Putin că îl va doborî de la putere.

Jurnalista Natalia Estemirova a fost răpită și omorâtă în 2009 într-o pădure după ce l-a criticat pe Putin pentru războiul din Cecenia.

Avocatul Stanislav Markelov și jurnalista Anastasia Baburova au fost uciși tot în fața Kremlinului, în 2009. Markelov era avocatul jurnaliștilor judecați pentru că l-au criticat pe Putin, iar Baburova încerca să îl ajute.

Fostul agent KGB Alexander Litvinenko a murit în 2006 într-un hotel din Londra după ce a băut ceai cu poloniu-210, o substanță mortală. Litvinenko era un critic al lui Putin și a dezvăluit multe din faptele sale.

Jurnalista Anna Politkovskaia a fost omorâtă în 2006 de ucigași plătiți, după ce a scris o carte în care îl acuza pe Putin că a transformat Rusia într-un stat polițienesc.

Jurnalistul Paul Klebnikov a murit în 2004 în urma unui asasinat la comandă. Fost redactor șef al ediției rusești Forbes, Klebnikov a dezvăluit în numeroase rânduri corupția din jurul Kremlinului.

Politicianul Serghei Iușenkov a fost asasinat în 2003, după ce acuzase Kremlinul că se afla în spatele unui atentat cu bombă la un bloc de apartamente.