Vladimir Putin a avut întotdeauna de gând să acorde prioritate obiectivelor sale de război în detrimentul unei relații bune cu Donald Trump, care a schimbat radical recent, când a anunțat un acord pentru înarmarea Ucrainei și a amenințat cu sancțiuni masive împotriva Rusiei, afirmă analiști și persoane din interiorul Kremlinului, potrivit unei analize The Guardian, conform hotnews.ro.
„Moscova este dezamăgită și supărată că nu a mers cu Trump”, a declarat un fost oficial de rang înalt de la Kremlin. „Dar indiferent de așteptările pe care Putin le-ar fi putut avea de la o relație bună cu Trump, aceasta urma să treacă întotdeauna pe locul doi în fața obiectivelor sale maximaliste în Ucraina. Pentru Putin, invazia Ucrainei este existențială”, continuă oficialul care a vorbit cu publicația britanică sub protecția anonimatului.
Președintele rus, care luni de zile a făcut tot posibilul pentru a-l flata pe Trump, nu a comentat încă amenințările făcute de Trump săptămâna trecută, în timp ce Kremlinul și înalții oficiali s-au abținut de la critici directe. În spatele scenei, însă, a existat un amestec de frustrare și acceptare, scrie The Guardian.
„La Moscova, a existat speranța și anticiparea creării unei relații puternice cu Trump”, a declarat Tatiana Stanovaya, un analist politic rus independent. „Dar așteptările de bază în Rusia au fost întotdeauna sancțiuni americane mai dure și un flux constant de arme către Ucraina”, a adăugat Stanovaya.
Când Trump a revenit la Casa Albă la începutul acestui an, relansând rapid eforturile de refacere a legăturilor cu Moscova și repetându-și promisiunea de campanie de a rezolva conflictul din Ucraina în doar 24 de ore, a părut pentru scurt timp o deschidere strategică pentru Putin. O ciocnire dramatică în Biroul Oval cu președintele ucrainean, Volodomir Zelenski nu a făcut decât să întărească sentimentul că poziția Washingtonului ar putea fi în schimbare.
Pentru Kremlin, președinția lui Trump a reprezentat mult timp un potențial zguduitor geopolitic: o șansă de a submina unitatea NATO și de a semăna îndoieli cu privire la angajamentul pe termen lung al Occidentului față de Ucraina. Dar luna de miere a părut să se încheie săptămâna trecută, când Trump și-a exprimat public frustrarea față de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului.
El a venit cu un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina – inclusiv ajutând Kievul să achiziționeze sisteme de apărare antiaeriană Patriot – și a amenințat cu sancțiuni masive împotriva Rusiei și a partenerilor săi comerciali dacă nu se ajunge la un acord de pace în termen de 50 de zile.
„Greșeală strategică” a lui Putin
Potrivit The Guardian, Trump a părut deosebit de afectat de faptul că contactele sale personale cu Putin – inclusiv șase apeluri telefonice – nu au avut niciun rezultat, o ofensă personală percepută pentru un lider cunoscut pentru vanitatea sa.
„Mă duc acasă și îi spun Primei Doamne: «Știi, am vorbit astăzi cu Putin, am avut o conversație minunată», iar ea îmi răspunde: «Serios? Tocmai a fost bombardat un alt oraș ucrainean»”, le-a spus reporterilor de la Casa Albă liderul american, în cadrul unei conferințe.
Un fost oficial de nivel înalt de la Kremlin a numit bombardamentele aparent demonstrative ale orașelor ucrainene după apelurile celor doi lideri o „greșeală strategică”, susținând că Putin a interpretat greșit răspunsul lui Trump.
„Putin nu s-a dat peste cap pentru a-l umili pe Trump – dar cu siguranță nu a gestionat situația cu înțelepciune”, a declarat sursa.
Cu toate acestea, mulți oficiali ruși și bloggeri pro-război au părut să răsufle ușurați săptămâna trecută, respingând amenințările lui Trump ca fiind mai blânde decât se anticipase și prezentându-le ca acordându-i efectiv lui Putin un cec în alb de 50 de zile.
„Multe se pot întâmpla în 50 de zile – iar Putin știe asta. El îl vede pe Trump ca fiind emoțional și susceptibil de a fi influențat”, a declarat o altă sursă din cadrul instituției de politică externă a Rusiei. „Moscova va continua să facă demersuri către Washington. Ei nu văd această ruptură ca fiind ireversibilă”.
Pentru moment, Moscova intenționează să își intensifice ofensiva în Ucraina. Utilizarea necontenită a tacticii de lansare a mii de drone în fiecare noapte – este din ce în ce mai obositoare pentru apărarea ucraineană. De asemenea, în ultimele luni, Kremlinul și-a intensificat semnificativ atacurile aeriene asupra centrelor urbane ucrainene, Kievul fiind frecvent atacat.
Frustrare în anumite cercuri din Moscova
Cei familiarizați cu gândirea lui Putin au declarat că ultimatumul de 50 de zile al lui Trump este de natură să îl forțeze să își dubleze eforturile de război.
„Liderii ruși nu răspund la presiuni. Cel mai probabil, putem spune că prima fază a relațiilor SUA-Rusia sub Trump, care a durat aproximativ șase luni, a ajuns la final”, a declarat Fiodor Lukyanov, un analist rus proeminent de politică externă care conduce un consiliu care consiliază Kremlinul.
Fosta sursă oficială de la Kremlin a declarat că Putin era „obsedat” să nu pară slab și era puțin probabil ca acesta să își înmoaie poziția în fața amenințărilor lui Trump.
Unii au văzut în admirația evidentă a lui Trump pentru președintele lor un potențial punct de cotitură – unul care ar putea reduce sancțiunile, reînnoi legăturile de afaceri occidentale, iniția noi negocieri privind controlul armelor și remodela dinamica puterii din Europa în avantajul Moscovei.
Principala condiție pentru această deschidere a fost ca Putin să fie de acord cu o încetare a focului în Ucraina – o încetare care ar îngheța efectiv liniile frontului, permițând Rusiei să păstreze teritoriul ocupat și eliminând orice perspectivă realistă ca Kievul să îl revendice.
Dar Stanovaya, analist politic, a declarat că, deși există „o anumită frustrare în anumite cercuri din Moscova” cu privire la deteriorarea relației, cei care au acordat prioritate unor legături mai bune cu Washingtonul în detrimentul războiului din Ucraina au o influență politică redusă.
„SUA este în război cu noi”
În ceea ce îi privește pe cei care l-au urmărit îndeaproape pe Putin, nu a fost o surpriză faptul că acesta a respins termenii de pace ai lui Trump, reafirmându-și, în schimb, cererile radicale care vizează desființarea suveranității Ucrainei.
Condițiile sale de pace includ o promisiune obligatorie din punct de vedere juridic că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și un plafon pentru forțele armate ale țării, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei.
Fostul oficial de la Kremlin a declarat: „Peste 100.000 de ruși au murit în acest război. Putin pur și simplu nu se poate întoarce acasă cu nimic mai puțin decât ceea ce poate fi văzut ca o adevărată victorie”.
O facțiune mai militantă și mai conflictuală din elita Moscovei pare să-și recapete acum influența – o facțiune care consideră o ciocnire cu SUA nu doar ca fiind probabilă, ci inevitabilă.
Alexander Dugin, ideologul rus de extremă dreapta, a scris pe Telegram: „Nu uitați: vedem Statele Unite nu ca un arbitru neutru, ci ca o parte a războiului împotriva noastră în Ucraina. Voi furnizați armele care le permit dușmanilor noștri să continue să lupte. Deci da, SUA este în război cu noi. Putin i-a dat timp lui Trump să schimbe asta. Timpul se scurge”.