Decizia administratiei americane de a isi suspenda contributia financiara la bugetul OMS in plina pandemie de coronavirus a starnit consternare pe plan international miercuri, in contextul in care chestiunea iesirii din starea de izolare la domiciliu ramane una spinoasa chiar si in tarile care au reputatia de a fi gestionat cel mai bine aceasta criza sanitara, informeaza AFP.
Prima tara din Europa care a impus izolarea populatiei la domiciliu, Danemarca, si-a redeschis, timid, scolile miercuri, o experienta urmarita cu mare atentie de multe state, care incearca sa isi relanseze economiile sufocate de pandemia de coronavirus.
In pofida alertelor sanitare, presedintele american Donald Trump si-a pus in practica, in noaptea de marti spre miercuri, amenintarea de a suspenda contributia financiara a tarii sale la bugetul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), agentie a ONU, pe care a acuzat-o de "gestionare proasta" si de "disimulare" in timpul acestei pandemii, care a izbucnit in China la sfarsitul anului 2019.
Reactii la decizia americana
Secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, a criticat ferm aceasta initiativa, considerand ca "nu este momentul pentru o reducere a finantarii" organizatiilor ce lupta impotriva pandemiei.
Reactionand pe Twitter, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la randul sau ca "nu e timp de pierdut" in astfel de polemici.
"Singura preocupare a OMS este sa ajute toate popoarele sa salveze vieti si sa puna capat pandemiei de COVID-19", a scris el, fara sa mentioneze explicit decizia presedintelui american.
De la UE la China si Uniunea Africana, numeroase tari si organizatii au criticat la randul lor initiativa administratiei de la Washington, primul finantator al OMS, care aloca agentiei pentru sanatate din cadrul ONU peste 400 de milioane de dolari pe an.
China si-a exprimat "profunda preocupare", estimand ca aceasta decizie "va slabi capacitatile OMS si va mina cooperarea internationala impotriva epidemiei". Un purtator de cuvant al diplomatiei chineze, Zhao Lijian, a cerut Statelor Unite "sa isi asume cu seriozitate responsabilitatile si obligatiile si sa sustina actiunea internationala impotriva epidemiei, coordonata de OMS".
Seful diplomatiei UE, Josep Borrell, "regreta profund" decizia americana si considera ca eforturile OMS "sunt mai necesare ca oricand pentru a contribui la limitarea si reducerea pandemiei"."Doar prin unirea fortelor vom putea sa depasim aceasta criza, care nu are granite", a adaugat el.
Marea Britanie "nu intentioneaza sa isi stopeze finantarea catre OMS, care are un rol important de jucat in coordonarea reactiei sanitare mondiale", a declarat purtatorul de cuvant al prim-ministrului britanic Boris Johnson, el insusi infectat cu noul coronavirus. "Este esential ca tarile sa colaboreze pentru a contracara aceasta amenintare comuna", a adaugat el.
Bill Gates, unul dintre principalii finantatori privati ai OMS prin intermediul fundatiei sale, considera ca decizia administratiei americane este "periculoasa (...) in timpul unei crize sanitare mondiale" si ca "daca activitatea OMS este oprita, nicio alta organizatie nu poate sa o inlocuiasca, lumea are nevoie de OMS".
Presedintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Moussa Faki Mahamat, considera decizia americana "profund regretabila". "Mai mult ca oricand, omenirea depinde de capacitatea de leadership a OMS pentru a dirija lupta impotriva pandemiei de COVID-19", a adaugat acest diplomat din Ciad.
"Trebuie sa lucram in stransa colaborare impotriva COVID-19. Una dintre cele mai bune investitii este sa consolidam ONU si, in special, OMS", a subliniat seful diplomatiei germane, Heiko Maas.
Rusia a denuntat "abordarea foarte egoista" a Washingtonului.
Planuri de iesire progresiva din starea de izolare in Europa; Comisia Europeana cere ''actiuni coordonate''
Departe de aceste polemici, aproape jumatate din elevii danezi, purtand mici drapele in maini, au fost chemati sa revina in unitatile lor scolare miercuri, la aproape o luna dupa inchiderea acestora. In Danemarca au fost raportate pana in prezent 299 de decese cauzate de COVID-19 si aproape 6.700 de cazuri de infectare.
"Trebuie sa ne intoarcem la viata noastra de zi cu zi", a declarat fericita Caroline, mama a doi copii din Copenhaga. Salile de cursuri au fost amenajate pentru a respecta o distanta de doi metri intre bancile elevilor. Insa redeschiderea scolilor primare a fost considerata prematura de unii dintre parintii danezi, potrivit carora "copiii nu sunt iepuri de laborator".
Dupa exemplul Danemarcei si cel al Austriei - care si-a redeschis marti micile magazine neesentiale -, mai multe tari din Europa schiteaza planuri de iesire progresiva din starea de izolare.
Plasata in carantina de peste o luna, Italia (21.000 de morti) a autorizat redeschiderea localizata si limitata a anumitor magazine.
In Spania, care ocupa locul al treilea in clasamentul tarilor cu cele mai multe victime (peste 18.500 de decese), o parte a angajatilor si-au reluat activitatea in fabrici si pe santiere, dupa doua saptamani de oprire aproape totala a economiei.
Franta a fost prima dintre tarile industrializate cele mai grav afectate (cu peste 15.700 de decese) care au anuntat o data exacta, 11 mai, pentru o eventuala incepere a iesirii progresive din starea de izolare.
La randul ei, Germania, relativ scutita (aproximativ 2.800 de morti) in raport cu alte tari comparabile in ceea ce priveste populatia, a decis miercuri sa prelungeasca pana pe 3 mai masurile coercitive, care variaza de la un land la altul.
Comisia Europeana, care a prezentat miercuri o foaie de parcurs in aceasta chestiune, insista asupra necesitatii unei "actiuni coordonate", evidentiind in absenta acesteia un risc de aparitie a "unor efecte negative asupra tuturor statelor membre".
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anuntat de altfel si o conferinta a donatorilor, pe 4 mai, in vederea impulsionarii cercetarilor necesare pentru dezvoltarea unui vaccin.
Situatia in afara Europei
Peste 126.000 de morti au fost recenzati la nivel global, iar Statele Unite au devenit principalul focar al pandemiei de COVID-19. Aceasta tara a confirmat peste 2.200 de decese in ultimele 24 de ore si peste 25.700 de victime in total.
In America Latina, autoritatile din Guayaquil (Ecuador), orasul cel mai grav afectat din regiune, nu mai stiu cum sa gestioneze criza generata de numarul mare de cadavre. "Nu exista locuri nici pentru vii, nici pentru morti", a declarat, alarmata, Cynthia Viteri, primarul acestui oras portuar cu 2,7 milioane de locuitori, unde "doua cimitire suplimentare" sunt in curs de amenajare.
In partea opusa a globului, cetatenii din Coreea de Sud s-au prezentat in numar mare la urne, miercuri, pentru a vota in cadrul alegerilor legislative. Prezenta masiva reprezinta un semn de rezistenta a populatiei din aceasta tara, una dintre primele afectate de pandemie dupa China, dar care a stiut sa o limiteze gratie unui sistem de depistare in masa.
Autoritatile locale au adoptat o serie de masuri speciale: masuratori ale temperaturii votantilor, cabine izolate pentru alegatorii cu febra, birouri de votare dedicate persoanelor in carantina. "Alegerile sunt foarte bine organizate. Oamenii respecta distanta dintre ei si toata lumea poarta manusi", a declarat Kim Gwang-woo, in varsta de 80 de ani.
Consecinte economice
In pofida izolarii la domiciliu a mai mult de jumatate din populatia lumii si a unei scaderi a presiunii puse asupra spitalelor din cele mai multe tari din Europa, pandemia de coronavirus continua sa ucida in masa si provoaca o "considerabila" incertitudine economica, afirma Fondul Monetar International (FMI).
In timp ce criza ameninta sa continue timp de mai multe luni sau chiar mai multi ani, FMI incearca sa estimeze consecintele sale economice, pe care le-a comparat deja cu cele generate de Marea Criza Economica din 1929. Pentru moment, FMI mizeaza pe o scadere cu 3% a PIB-ului mondial in acest an.
In acest context, presedintele francez Emmanuel Macron considera "indispensabil" un moratoriu in ceea ce priveste datoriile tarilor africane, pentru a ajuta "continentul negru" sa treaca cu bine peste criza, inainte de reuniunea de miercuri seara a ministrilor de Finante din G20.