Kremlinul a declarat vineri că, în acest moment, „nu este posibil” să-şi „atingă” obiectivele în Ucraina pe cale diplomatică, după ce a lansat în timpul nopţii cel mai amplu atac cu drone de la începutul invaziei din 2022, relatează AFP, scrie știrileprotv.ro

Această poziţie vine la o zi după un apel telefonic fără rezultat între Vladimir Putin şi Donald Trump şi în contextul în care preşedintele american urma să discute în cursul după-amiezii cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Dovadă a impasului în care se află negocierile de pace, în ciuda reluării lor în luna mai, Donald Trump a recunoscut joi că nu a înregistrat „niciun progres” în timpul discuţiei cu Putin. De altfel, a treia rundă de discuţii directe între ruşi şi ucraineni nu a fost încă anunţată, la o lună după ultima reuniune - prea puţin fructuoasă - care a avut loc în Turcia.

Vladimir Putin continuă să ceară Ucrainei să îi cedeze patru regiuni, pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la aderarea la NATO. Aceste condiţii sunt inacceptabile pentru Ucraina, care cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său.

Preşedintele rus i-a repetat omologului american că Moscova „nu va renunţa” la atingerea acestor obiective. „Atât timp cât acest lucru nu pare posibil, vom continua operaţiunea militară specială”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Kremlinul susţine că este atent la declaraţiile lui Trump

Kremlinul a declarat vineri că Rusia urmăreşte îndeaproape toate declaraţiile lui Donald Trump, după ce preşedintele american s-a declarat „foarte dezamăgit” de ultima sa convorbire cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina.

Trump, care declarase cu încredere săptămâna trecută că Putin „caută să rezolve” conflictul, a declarat după convorbirea telefonică de joi că nu crede că liderul rus încearcă să îl oprească.

Întrebat despre aceste declaraţii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor: „Desigur, suntem foarte atenţi la toate declaraţiile preşedintelui Trump”. Dar el nu a abordat criticile implicite ale lui Trump la adresa lui Putin, notează Reuters.

Trump, care a revenit la Casa Albă în ianuarie cu promisiunea de a pune capăt rapid „băii de sânge” din Ucraina, a recunoscut după convorbirea avută joi cu Putin: „Nu am făcut niciun progres cu el”.

Peskov a declarat că Putin i-a spus lui Trump că Rusia ar prefera să îşi atingă obiectivele în Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice, dar între timp va continua ceea ce Kremlinul numeşte „operaţiunea militară specială”.

Atac-record: „N-am mai văzut aşa ceva”

În acelaşi timp, armata rusă, aflată în poziţie de forţă pe front, continuă să bombardeze Ucraina. În cursul nopţii, a lansat 550 de proiectile, dintre care 539 drone şi restul rachete, în special împotriva capitalei Kiev, potrivit forţelor aeriene ucrainene.

„Noaptea a fost albă şi brutală”, a spus şi Zelenski, anunţând un bilanţ de cel puţin 23 de răniţi.

Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei aeriene ucrainene, Iuri Ignat, acesta a fost „cel mai mare număr” de drone utilizate vreodată într-un singur atac de către Rusia din 2022. Ucraina susţine că a reuşit neutralizarea a 478 de aparate din cele 550 lansate de Rusia.

Zeci de incendii au izbucnit în urma acestor atacuri, în special la Kiev. O clădire a ambasadei poloneze a fost avariată, potrivit Varşoviei.

Armata rusă a anunţat că a lovit un aerodrom militar şi o rafinărie de petrol în timpul atacului său nocturn.

În faţa acestor atacuri ruseşti masive şi tot mai numeroase, Germania a declarat că poartă „discuţii intense” privind posibila achiziţionare de către Berlin a unor sisteme antiaeriene Patriot din Statele Unite, pentru a le da Kievului, după ce Donald Trump a rămas surd la aceste apeluri. Washingtonul a anunţat la începutul acestei săptămâni o pauză în livrarea către Ucraina a anumitor arme şi muniţii, inclusiv a sistemului Patriot, un sistem costisitor şi modern.

Jurnaliştii AFP din Kiev au văzut, la fel ca în timpul atacurilor anterioare, locuitorii capitalei îndreptându-se în grabă către metrou pentru a se refugia şi a petrece noaptea acolo. „Ne petrecem toate nopţile aici”, a explicat Iulia Golovnina, în vârstă de 47 de ani, care a subliniat că „aici este mai linişte” decât la suprafaţă.

„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Nu au fost niciodată atâtea explozii. A fost cel mai violent atac de când locuiesc aici”, a declarat Timur, un locuitor al capitalei.

În Rusia, o persoană a fost ucisă în timpul nopţii într-un atac cu drone ucrainene în regiunea Rostov (sud), potrivit guvernatorului regional. Ucraina a afirmat că a lovit o fabrică de optică şi mecanică care produce componente pentru armata rusă.

Între timp, armata rusă, care avansează pe front, a revendicat vineri capturarea unei noi localităţi din estul Ucrainei, satul Predciîne, situat la periferia oraşului ucrainean Kostiantînivka.

Pe de altă parte, tot vineri, ruşii şi ucrainenii au anunţat că au efectuat un nou schimb de prizonieri, fără a preciza însă câte persoane au fost eliberate în cadrul acestei operaţiuni.

Europenii încearcă să umple golul

În faţa aparentei retrageri americane, europenii continuă să-şi afişeze sprijinul pentru Kiev.

Guvernul german a anunţat vineri că ia în considerare achiziţionarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru Ucraina, după ce Statele Unite au anunţat suspendarea livrării anumitor arme către Kiev.

De asemenea, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor coprezida joia viitoare o reuniune a ţărilor care vor să ajute la consolidarea apărării Ucrainei.

Volodimir Zelenski a pledat joi în faţa europenilor pentru „consolidarea cooperării şi coordonării în cadrul UE şi NATO”, două organizaţii la care Ucraina aspiră să adere.