Lăudându-l pe Donald Trump, jucându-şi atuurile şi copiindu-i sloganurile - NATO a depus toate eforturile pentru a-l mulţumi pe Donald Trump şi pentru a menţine alianţa unită la summitul de la Haga, scrie ştirileprotv.ro

Planul a reuşit, deşi a evitat în mare măsură subiecte dificile, de importanţă vitală pentru NATO, cum ar fi războiul din Ucraina, strategia faţă de Rusia şi o probabilă reducere a trupelor americane în Europa. Mai devreme sau mai târziu, NATO va trebui să se ocupe de toate acestea.

În plus, în graba lor de a păstra sprijinul lui Donald Trump pentru NATO, membrii europeni ai alianţei au promis să dubleze suma alocată cheltuielilor militare. Problema este că majoritatea nu îşi pot permite să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, scrie Reuters.

Aşa cum a planificat şeful NATO, Mark Rutte, principalele rezultate ale summitului au fost promisiunea fermă a aliaţilor de a ţine cont de apelul lui Trump de a cheltui 5% din PIB pentru apărare - o creştere importantă faţă de obiectivul actual de 2% - şi un angajament reînnoit al SUA faţă de pactul de apărare reciprocă al NATO, celebrul Articol 5 din Tratatul NATO.

Este un rezultat departe de situaţia de acum câteva luni, când relaţiile transatlantice erau atât de tensionate, încât Friedrich Merz, actualul cancelar al Germaniei, se întreba deschis după victoria sa în alegeri dacă NATO va mai exista în forma sa actuală până la summitul de la Haga.

Nu a existat nimic subtil în strategia NATO de a-l menţine pe Trump la bord. Rutte a făcut exces de complimente într-un mesaj către Trump, făcut public de preşedintele american în timp ce zbura spre Haga. „Veţi realiza ceva ce NICIUN preşedinte american din ultimele decenii nu a putut face”, i-a spus fostul prim-ministru olandez, scriind unele dintre cuvinte cu majuscule, ca Trump. „Europa va plăti într-un MARE fel, aşa cum ar şi trebui, şi va fi victoria ta”, i-a transmis Rutte lui Trump.

Trump își schimbă retorica față de NATO

Chiar înainte de summitul propriu-zis, într-un alt semn de complicitate amicală cu Trump, Rutte a reacţionat la comentariile preşedintelui american care mustra Iranul şi Israelul şi le compara cu doi copii care se bat în curtea şcolii. „Tata trebuie să folosească uneori un limbaj dur”, a spus Rutte.

Având în vedere ameninţările lui Trump din primul său mandat de a părăsi NATO şi de a nu-i proteja pe aliaţii care nu au cheltuit suficient pentru apărare, mizele pentru NATO au fost mari. Majoritatea membrilor NATO văd în Rusia o ameninţare din ce în ce mai directă la adresa securităţii lor, după invadarea Ucrainei în 2022, şi ştiu că ar avea mari dificultăţi în a se apăra împotriva atacurilor fără aliatul lor superputernic şi înarmat nuclear.

Ori, după summit, retorica dură anterioară a lui Trump faţă de NATO a fost înlocuită cu ceva foarte diferit. „Plec de aici spunând că aceşti oameni îşi iubesc cu adevărat ţările. Nu este o cacealma, iar noi suntem aici pentru a-i ajuta, pentru a-i proteja", a declarat el reporterilor.

Trump a criticat doar Spania pentru că nu a aderat la noul obiectiv privind cheltuielile de apărare şi a spus că Madridul va plăti în alt mod - în relaţiile sale comerciale cu Statele Unite.

Însă multe ţări europene vor întâmpina dificultăţi economice pentru a îndeplini obiectivul. Această problemă a fost lăsată pentru altădată.

Ofensivă de șarm

Ca parte a ofensivei de şarm a NATO la Haga, Trump a primit onoarea rară de a rămâne peste noapte în palatul regelui olandez Willem-Alexander înainte de summit.

Artificii de luat în calcul

Expertul Wolff, de la Institutul Bruegel, spune că rămâne de văzut dacă ţările îşi vor creşte cotele de apărare prin reduceri de câteva miliarde ici-colo, din alte domenii, sau dacă domenii importante, precum pensiile, vor fi afectate în mod semnificativ. „Dar ca să se păstreze proporţiile – statul social va continua să existe, dar poate că va fi mai puţin generos”, a afirmat el referindu-se la protecţia socială din Europa, care poate reprezenta până la 30 % din economie.

În timp ce liderii au părăsit summitul de la Haga, discuţiile naţionale pe tema apărării vor suna cu totul altfel decât cele care au avut loc în perioada premergătoare reuniunii.

Cele 5% se împart în 3,5% care vor fi cheltuite pentru apărarea „de bază” – trupe şi arme – şi 1,5% pentru măsuri legate de apărare, cum ar fi adaptarea drumurilor şi podurilor pentru a putea circula vehiculele militare. Marja de manevră pentru a include cheltuielile existente în a doua categorie se va dovedi probabil generoasă.

În Franţa, de exemplu, se discută dacă ar putea fi incluse şi cheltuielile cu jandarmii care patrulează pe drumurile rurale, care fac parte oficial din Ministerul Apărării, dar ale căror cheltuieli de funcţionare nu sunt incluse în prezent în bugetul apărării.

Termenele lungi anunţate pentru atingerea obiectivului – în unele cazuri de până la un deceniu – reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru ca aceste angajamente să fie ignorate, în condiţiile în care atenţia politică este îndreptată în altă parte.

„Obiectivele de cheltuieli vor fi pur şi simplu ratate”, crede Witney. „Transformarea necesară va începe să prindă contur, dar într-un ritm mai lent şi mai puţin coerent decât dacă s-ar fi stabilit obiective mai realiste”, conchide expertul.