Guvernul rus ia în calcul creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru a ține sub control deficitul bugetar și a consolida rezervele de stat, au declarat pentru Reuters patru surse familiare cu discuțiile, scrie știrileprotv.ro

Măsura vine în ciuda angajamentelor publice ale președintelui Vladimir Putin, care a promis că nu vor exista majorări de taxe.

Proiectul de buget este așteptat să fie înaintat parlamentului pe 29 septembrie. Componentele esențiale ale documentului sunt convenite în prealabil cu președintele, ceea ce face puțin probabil ca proiectul să sufere modificări majore în timpul dezbaterilor parlamentare.

Aflat în al patrulea an de război în Ucraina, guvernul rus a majorat deja în 2025 impozitul pe venit și taxele aplicate companiilor. Cu toate acestea, a fost nevoit să tripleze estimarea privind deficitul bugetar federal, care a ajuns în luna mai la 1,7% din produsul intern brut (PIB).

Potrivit unui oficial citat recent de presa de stat, este foarte probabil ca acest prag să fie depășit. De asemenea, ținta de deficit de 0,9% din PIB stabilită pentru 2026, printr-o lege bugetară adoptată anterior, pare din ce în ce mai greu de atins.

Majorarea TVA ar putea reduce la jumătate deficitul bugetar estimat pentru 2026

Patru surse apropiate guvernului au confirmat pentru Reuters un articol publicat de publicația The Bell (cu sediul în afara Rusiei), care susține că executivul discută posibilitatea de a crește TVA-ul de la 20% la 22% ca soluție pentru diminuarea deficitului.

Deși raportul nu oferă un calendar exact, una dintre surse a indicat că această măsură este analizată pentru bugetul aferent anului 2026, cu condiția ca regula bugetară — care presupune direcționarea veniturilor suplimentare din petrol către fondul de rezervă — să rămână aplicabilă.

„Cum poate fi redus deficitul respectând regula bugetară? Doar prin creșterea taxelor, pentru că nu mai este aproape nimic de tăiat, nici din cheltuielile militare, nici din cele sociale”, a declarat una dintre surse.

În 2024, TVA-ul a reprezentat 37% din veniturile bugetului federal, iar o majorare de două puncte procentuale ar putea reduce la jumătate deficitul prognozat pentru 2026, potrivit calculelor Reuters.

În ciuda sancțiunilor occidentale tot mai dure impuse după invazia Ucrainei, economia Rusiei a continuat să crească. Cu toate acestea, ritmul de creștere încetinește semnificativ: PIB-ul este estimat să scadă la aproximativ 1% în 2025, comparativ cu 4,3% în anul precedent. În același timp, inflația rămâne peste 8%, într-o economie în care o parte semnificativă a forței de muncă și aproximativ 40% din veniturile bugetare sunt alocate sectorului apărării și securității.

Cheltuielile publice rămân principalul motor al economiei ruse, iar cum Vladimir Putin s-a declarat nemulțumit de încetinirea creșterii și a reiterat necesitatea finanțării efortului de război, reducerile bugetare majore par puțin probabile.

Nicio decizie finală până în prezent

Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a reafirmat că regula bugetară rămâne valabilă. Aceasta prevede că veniturile din energie care depășesc prețul de referință al petrolului rusesc — stabilit la 60 de dolari pe baril — trebuie direcționate către fondul de rezervă fiscală.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, statele occidentale au impus interdicții stricte asupra companiilor de asigurări și a furnizorilor de servicii maritime, interzicându-le să faciliteze exporturile de petrol rusesc dacă prețul acestuia depășește 60 de dolari pe baril. În acest context, India și-a intensificat semnificativ importurile de petrol din Rusia, dar se confruntă acum cu presiuni din partea președintelui american Donald Trump pentru a le întrerupe.

În prezent, fondul suveran al Rusiei – distinct de rezervele Băncii Centrale – deține aproximativ 4 trilioane de ruble în active lichide, care pot fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar. Pentru anul în curs, guvernul intenționează să utilizeze 447 de miliarde de ruble din acest fond.

Președintele Vladimir Putin a declarat în 2024 că nu vor exista modificări semnificative ale sistemului fiscal până în 2030, după ce în 2025 au fost implementate creșteri de taxe. Cu toate acestea, pe 5 septembrie, el a cerut guvernului să crească veniturile statului prin stimularea productivității, nu prin noi impozite.

O sursă apropiată procesului bugetar a explicat că marja de manevră pentru reduceri este foarte redusă. Cheltuielile militare nu pot fi atinse, iar eventualele tăieri din domeniul social ar avea un efect neglijabil.

„Este ca și cum ai tunde un purceluș: mult zgomot pentru nimic. Dacă s-ar putea elimina 1–2 trilioane de ruble, ar merita efortul. Dar asemenea sume pur și simplu nu există. Poți ajusta câteva milioane, poate câteva sute”, a declarat sursa.

Presiunea bugetară crește

Îngrijorările legate de buget sunt tot mai mari. Potrivit Băncii Centrale, o majorare a TVA cu două puncte procentuale, aplicată în 2019, a contribuit cu 0,6 puncte la inflația din acel an. Instituția s-a angajat să reducă inflația la jumătate pentru a o readuce la ținta de 4%.

Cu toate acestea, guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a sprijinit cu reținere ideea unei majorări de taxe, afirmând după ședința consiliului de administrație din 12 septembrie că este preferabilă creșterea veniturilor decât adâncirea deficitului.

Ea a subliniat că dimensiunea deficitului influențează capacitatea Băncii Centrale de a reduce dobânda-cheie, aflată în prezent la un nivel de 17%, considerat de economiști prea ridicat pentru a stimula creșterea economică.

Deși Putin a afirmat că nivelul scăzut al datoriei publice permite Rusiei să contracteze noi împrumuturi și că acest lucru nu ar trebui să provoace îngrijorare, dobânzile pentru împrumuturile guvernamentale se situează în jurul valorii de 13%, iar cheltuielile cu dobânzile sunt așteptate să ajungă la 2% din PIB în 2025.